Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel și vorbea ca un balaur. (Apocalipsa 13:11)
Pe insula Patmos, apostolului Ioan i s-au prezentat scene de interes profund și mișcător pentru experiența bisericii. Subiecte de interes major și de mare importanță i-au fost prezentate în cifre și simboluri, pentru ca poporul lui Dumnezeu să aibă cunoștință de pericolele și luptele care-i stau în față.
Sub simbolul unui mare balaur roșu, al unei fiare asemenea unui leopard și al unei fiare cu coarne ca ale unui miel, i-au fost prezentate apostolului Ioan stăpânirile omenești care vor fi în special angajate pentru a călca în picioare Legea lui Dumnezeu și a persecuta pe poporul Său. Războiul va dura până la încheierea timpului. Poporul lui Dumnezeu, simbolizat printr-o femeie neprihănită și copiii ei, a fost reprezentat ca fiind în minoritate. În timpul din urmă doar o rămășiță va mai exista. (…)
Prin păgânism și după aceea prin papalitate, Satana și-a exercitat puterea timp de multe secole, în efortul de a-i șterge de pe fața pământului pe martorii credincioși ai lui Dumnezeu. Atât păgânii, cât și papistașii au fost animați de același spirit al balaurului. Ei s-au deosebit doar prin faptul că papalitatea, sub pretenția că Îi slujește lui Dumnezeu, a fost vrăjmașul cel mai periculos și crud. Prin intermediul romanismului, Satana a luat lumea sub stăpânirea sa. Cea care se considera biserica lui Dumnezeu a fost târâtă în această înșelăciune și, timp de mai mult de o mie de ani, poporul lui Dumnezeu a suferit sub mânia balaurului.
Iar când papalitatea, dezbrăcată de puterea sa, a fost nevoită să renunțe la persecuție, Ioan a văzut ivindu-se o nouă putere care reproduce ca un ecou glasul balaurului și duce mai departe aceeași lucrare plină de cruzime și blasfematoare. Această putere, ultima care duce război împotriva bisericii și a Legii lui Dumnezeu, a fost simbolizată printr-o fiară cu coarne ca ale unui miel. Fiara dinaintea ei ieșise din mare, însă aceasta ieșise din pământ, ceea ce reprezintă ridicarea liniștită a națiunii pe care aceasta o simbolizează. „Cele două coarne ca ale unui miel” reprezintă întocmai caracterul guvernării Statelor Unite, așa cum este el exprimat în cele două principii fundamentale ale acesteia, republicanismul și protestantismul. Aceste principii constituie secretul puterii și al prosperității noastre ca națiune. Cei care și-au găsit refugiu la început pe țărmurile Americii s-au bucurat că au putut ajunge într-o țară liberă de pretențiile arogante ale papilor și de tirania stăpânirii regești. Ei s-au hotărât să întemeieze un guvern pe temelia solidă a libertății civile și a celei religioase. – Signs of the Times, 1 noiembrie 1899