Înlăturând aproximativ 300 de calorii din dieta lor zilnică, persoanele cu greutate normală sau cu doar câteva kilograme în plus își pot reduce riscul de afecţiuni grave, precum diabetul sau bolile cardiovasculare, arată un studiu publicat recent în revista The Lancet Diabetes & Endocrinology.

Înconjuraţi de o paletă abundentă de alimente, unele dintre ele fiind adevărate bombe calorice, ne este din ce în ce mai greu să ne menţinem alimentaţia la nivelul valorii energetice recomandate pentru o greutate optimă și o sănătate robustă. De altfel, în funcţie de ce alegem să mâncăm, 300 de calorii se pot ascunde în doar câteva înghiţituri dintr-un deliciu culinar. Astfel, în timp ce un mic dejun săţios cu fulgi de ovăz și fructe ne livrează 325 de calorii, la fel și un bol de supă acompaniat de unul de salată, o ciocolată cu lapte ne livrează o cantitate aproape dublă de calorii.

Dacă reușim să facem alegerile alimentare care să ne ofere cu 300 de calorii mai puţin decât o făcea dieta noastră obișnuită, acest lucru îmbunătăţește considerabil valoarea colesterolului, a tensiunii arteriale, a glicemiei și a altor markeri, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Duke, Carolina de Nord, care este parte dintr-un proiect în curs de desfășurare, realizat de Institutul Naţional de Sănătate.

Studiul a monitorizat 218 adulţi sub 50 de ani, pe o perioadă de 2  ani, și a avut la bază ipoteza potrivit căreia, dincolo de pierderile de greutate, există unele modificări metabolice încă necunoscute prin care se explică ameliorarea stării de sănătate în urma reducerii numărului de calorii.

Participanţii la studiu au primit solicitarea de a-și diminua cu 25% numărul de calorii ingerate pe o perioadă de 2 ani, iar media reducerilor calorice a fost de aproximativ 12%. Chiar dacă au atins doar jumătate din ţinta propusă, participanţii la studiu au reușit să își menţină o scădere de 10% a greutăţii (71% dintre ei fiind supraponderali), iar markerii pentru riscul de boli metabolice s-au îmbunătăţit. La finalul studiului, subiecţii au înregistrat valori mai mici ale unui biomarker pentru inflamaţie cronică, responsabilă de boli cardiovasculare, cancer și declin cognitiv.

„Există ceva despre restricţia calorică, un mecanism pe care nu-l înţelegem încă, implicat în obţinerea acestor progrese. Am colectat sânge, mușchi și alte probe de la participanţi și vom continua să cercetăm ce semnal metabolic sau moleculă magică ar putea fi implicată în acest proces”, a declarat coordonatorul studiului, William Kraus, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Duke.

Kraus a subliniat că aceste rezultate au fost obţinute cu o limitare calorică deloc severă, ceea ce indică faptul că ponderea diabetului zaharat și a bolilor cardiovasculare ar putea fi redusă prin aceste schimbări la îndemâna persoanelor obișnuite.

„Oamenii pot face acest lucru destul de ușor, pur și simplu supraveghindu-și micile imprudenţe alimentare, ici și colo, sau pot reduce cantităţile, abţinându-se, de exemplu, de la mici gustări luate după ora cinei”, a concluzionat cardiologul.