Din cinci tineri cu vârsta între 11 și 17 ani din întreaga lume, patru nu fac suficientă mișcare, arată primul studiu care analizează prevalenţa sedentarismului în rândul adolescenţilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că sănătatea copiilor precum și dezvoltarea creierului lor și abilităţile sociale au foarte mult de suferit din cauza inactivităţii fizice. Mai mult, că eșecul de a face sport timp de o oră pe zi, așa cum este recomandat, este o problemă generalizată, atât în ţările bogate, cât și în cele sărace. Potrivit cercetării, băieţii sunt mai activi decât fetele în 142 din cele 146 de ţări participante la studiu.

Oamenii de știinţă spun că orice tip de mișcare contează, cu condiţia să ne facă inima să bată mai tare și să solicite plămânii. fie că e vorba despre: alergare, ciclism, înot, fotbal, sărituri, jocuri cu coarda sau gimnastică, orice exerciţii moderate spre intense, făcute timp de o oră zilnic, aduc beneficii considerabile sănătăţii.

„Nu mi se pare deloc o ţintă nerealizabilă”, declara pentru BBC dr. Fiona Bull, reprezentant OMS. „Este o regulă baată pe dovezi, pentru consolidarea sănătăţii și a dezvoltării.”

Diferenţa dintre exerciţiul moderat și cel intens stă în capacitatea de a vorbi în timp ce ne mișcăm. Dacă încă putem avea o conversaţie, exerciţiul e moderat; dacă am rămâne fără aer dacă am vorbi, înseamnă că exerciţiul ne solicită intens.

Specialiștii recomandă sportul pentru ca, pe termen scurt, să avem inimi și plămâni mai sănătoși, oase și mușchi mai rezistenţi, o sănătate psihică bună și o greutate mai mică.

„Adolescenţii activi tind să devină adulţi activi”, sublinia dr. Regina Guthold, din cadrul OMS. „Pe parcursul întregii vieţi, ritmul activ scade riscul multor boli, de la cele cardiovasculare, la diabetul de tip 2. Însă cercetătorii au scos în evidenţă tot mai des beneficiile asupra dezvoltării cognitive. Exerciţiul fizic „îmbunătăţește funcţia cognitivă, învăţarea, și favorizează un comportament pro-social”, spunea dr Guthold.

Specialiștii pun lipsa mișcării nu pe seama lenei, ci a unei palete întregi de factori, pornind de la faptul că, la vârsta adolescenţei, tinerii sunt încurajaţi să prioritizeze mai degrabă performanţa academică și abia apoi sănătatea fizică. Cercetătorii spun că lipsa cadrelor în care tinerii să facă sport sigur, accesibil și convenabil ca preţ este un alt factor. Drumurile nesigure, de pildă, sunt un impediment pentru o răspândire mai mare a ciclismului. În plus, creșterea prevalenţei jocului digital, pe telefon, tabletă, computer, a dus la o diminuare a interesului de a petrece timp afară. „Accesul la divertisment este la un nivel fără precedent”, aprecia dr. Bull.

Din Afghanistan până în Zimbabwe, oamenii de știinţă au constatat că inactivitatea este o problemă universală. Cel mai redus nivel de inactivitate fizică a fost înregistrat în Bangladesh, dar chiar și acolo 66% dintre copii nu făceau sport o oră pe zi. Băieţii din Filipine (93%) și fetele din Coreea de Sud (97%) au înregistrat cel mai înalt nivel de inactivitate.

În doar patru ţări – Tonga, Samoa, Afganistan și Zambia – fetele sunt mai active decât băieţii, potrivit studiului.

La nivel global, 85% dintre fete fac prea puţin sport, în timp ce procentul băieţilor este de 78%, sugerează.

Ţări precum Statele Unite și Irlanda înregistrează diferenţe mari între sexe, potrivit studiului. În ambele ţări, 64% dintre băieţi și un 81% din fete relativ inactive, sugerează.

Dr. Mark Tremblay, de la Institutul de Cercetare Pediatrică din Estul Ontario Ontario, din Canada, spune aprecia că „Revoluţia electronică a transformat în mod fundamental modelele de mișcare ale oamenilor schimbând locurile și modurile în care oamenii trăiesc, învaţă, muncesc, se joacă și călătoresc, izolându-le progresiv în spaţii închise, cel mai adesea pe scaune. Oamenii dorm mai puţin, stau mai mult, merg mai puţin frecvent, conduc mai regulat și fac mai puţin activitate fizică decât făceau înainte.”

Prof. Russell Viner, președintele Colegiului Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului, se declara preocupat de rezultate, în contextul în care „Copiii care sunt mai activi au o sănătate și o bunăstare mai bună și, în general, se descurcă mai bine în școală”. „Ar trebui să facem să fie mai ușor pentru copii și tineri să aibă vieţi active și sănătoase – acest lucru este mai ușor spus decât făcut”, a conchis profesorul.