Păcătosul iubit

Devoțional zilnic 28 martie 2019

Căci toți au păcătuit, și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus. (Romani 3:23-24)

La începutul primului război mondial, pe vârful unui munte se afla cea mai temută închisoare. Nimeni nu reușise să evadeze de acolo. Deși era atât de bine păzită, într-o seară un criminal a scăpat. Hăituit cu câinii a văzut într-o poiană, o luminiţă la fereastra unei căsuțe. A năvălit în odaia mică, unde o tânără femeie plângea lângă un copilaș micuț. 

Parcă trezit dintr-un coşmar, evadatul o rugă pe tânăra mamă să nu se sperie, se așeza alături şi o întreba ce probleme o fac atât de nefericită. Aceasta, printre lacrimi, i-a răspuns că de foame copilul s-a îmbolnăvit. 

– Lasă femeie, îi spuse evadatul, o să te ajut eu.

 Când au ajuns împreună în faţa poliției aceasta l-a întrebat mirată…:

– Ce faci?

– Lasă, nu o să sufere nimeni. Vino! Femeia aceasta m-a găsit în casa ei, când încercam să fie câte ceva şi m-a adus aici. Dă-i recompensa pusă pe capul meu, o merita… a spus acesta poliţistului

Şeful poliției a plătit imediat femeii suma recompensei. După câteva zile femeia a cerut o audiență directorului închisori, şi i-a povestit acestuia totul. Uimit, cu ocazia sărbătorilor de Paște, directorul l-a graţiat. Timpul dovedise că omul acesta se schimbase cu adevărat, căci, niciodată nu a mai făcut ceva rău.

Harul nu ne face liberi să păcătuim, el ne face liberi să ascultăm.

Iubirea pe toate le înţelege şi se jertfeşte pe sine, Iubirea atrage Harul lui Dumnezeu…

Todoran Luminiţa, Intructor exploratori, Tr.Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro