Pământ bun

Devoțional zilnic

O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul, șaizeci și altul, treizeci. (Matei 13:8)

Ce încurajator este faptul că semănătorul nu este confruntat numai cu dezamăgiri! Sămânța ajunge și în inimi primitoare. Ascultătorii aceștia înțeleg adevărul și nu se împotrivesc Duhului Sfânt, care impresionează inima. Ei primesc adevărul în inima lor și acesta își face lucrarea transformatoare asupra caracterului. Ei nu au puterea să-și schimbe propriile inimi, însă Duhul Sfânt, prin ascultarea lor de adevăr, sfințește sufletul.

O inimă bună nu înseamnă o inimă fără păcat, iar Evanghelia trebuie predicată celor păcătoși. Domnul Isus a spus: „Nu am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.” Păcătoșii care sunt conștienți de păcătoșenia lor se văd ca fiind nelegiuiți când privesc în marea oglindă morală, Legea cea sfântă a lui Dumnezeu. Ei privesc scena cu Mântuitorul pe crucea Calvarului și întreabă de ce a fost făcut acest mare sacrificiu; iar crucea îndreaptă către Legea cea sfântă a lui Dumnezeu, care a fost călcată. Tocmai pentru a-l salva pe păcătos din ruină Și-a dat viața pe calvar Cel care era egal cu Dumnezeu. Legea nu are putere să-l ierte pe făcătorul de rele, dar Domnul Isus a luat asupra Sa păcatele călcătorului de lege, iar atunci când păcătosul privește cu credință la sacrificiul Său, Domnul Hristos îi atribuie propria Sa neprihănire celui vinovat. Din zilele lui Adam nu este decât o singură cale de salvare: „Căci nu este sub cer un alt nume dat oamenilor prin care să putem fi mântuiți.” Nu avem niciun motiv să ne temem atâta timp cât privim la Domnul Isus și credem că El este în stare să-i mântuiască pe toți cei ce vin la El.

Ca urmare a credinței active în Domnul Hristos, noi ajungem în luptă morală cu lumea, cu firea pământească și cu Diavolul. Dacă ne avântăm în această luptă cu propria noastră înțelepciune, cu abilitatea noastră, vom fi învinși cu siguranță; dar dacă exercităm o credință vie în Domnul Isus și dovedim evlavie practică, noi vom înțelege ce înseamnă să fim sfințiți prin adevăr, și nu vom fi învinși în acest conflict, căci îngerii cerești tabără în jurul nostru. Domnul Hristos este Desăvârșitorul mântuirii noastre. El este Cel care îi întărește pe cei ce Îi sunt urmași în conflictul moral în care s-au angajat…

Cei care deschid Scripturile și se hrănesc cu mana cerească devin părtași de natură divină. Pentru ei nu există viață sau experiență religioasă separat de Hristos. Ei sunt conștienți că trebuie să fie asemenea în caracter cu Acela în care Dumnezeu Își găsește toată plăcerea. – Review and Herald, 28 iunie 1892

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit