Păsări-colibri şi pinguini

Devoțional zilnic 24 februarie 2020

Doamne, auzi-mi glasul dimineaţa! Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept. Psalmii 5:3

Cu toţii cunoaştem diferenţele dintre pinguini şi păsările-colibri. Sunt două specii de păsări, dar trăsăturile comune se termină aici, deoarece pinguinii nu pot zbura, în timp ce păsările-colibri pot. Colibri sunt printre cele mai mici păsări, însă pot bate din aripi foarte rapid – de până la 80 de ori pe secundă -, astfel că pare mai degrabă că planează decât că zboară.

Planatul este costisitor – mult mai costisitor din punct de vedere metabolic decât orice alt tip de zbor -, dar, după cum o dovedeşte şi pasărea-colibri, nectarul dintr-o floare este o răsplată mult mai mare decât consumul de energie pentru a ajunge la nectar.

Pinguinii sunt foarte drăguţi. Ei sunt înotători excelenţi. Au fost protagonişti intr-un număr de filme, onorează copertele a numeroase cărţi şi calendare, dar acest lucru nu poate schimba faptul că pinguinii nu se pot ridica de la sol.

Te simţi vreodată ca un pinguin atunci când vine vorba de a înţelege nevoile copiilor tăi? Baţi din aripi cât de tare şi de repede poţi, dar prea adesea simţi că nu te vei ridica niciodată de la sol?

Ca părinţi, noi putem învăţa de la pasărea-colibri. Timpul pe care îl petrecem cu copiii noştri ar trebui să fie direct proporţional cu nevoile lor. Sunt momente în care va fi nevoie să „planăm” – să ne menţinem eforturile perioade mai lungi de timp pentru a împlini acele nevoi. Este costisitor. Este nevoie de rezervă energetică și, cel mai important, de mai mult timp de rugăciune. Aceasta înseamnă ori să ne trezim mai devreme, ori să stăm până mai târziu şi poate fi copleşitor atunci când ce uităm la programul şi aşa aglomerat.

În schimb, avem nevoie să începem să privim la timpul nostru de rugăciune ca la staţia noastră de alimentare. Aici este locul unde Dumnezeu ne poate oferi un alt puseu de energie, astfel încât nu doar să ne ridicăm de la sol, ci să şi planăm perioade importante de timp atunci când e nevoie. Când facem din El prioritatea noastră, vom descoperi că Dumnezeu este sursa lucrurilor de calitate.

Tată, Îţi mulţumim pentru credincioşia pe care ne-o arăţi! Ajută-ne să nu uităm niciodată că puterea cu care ne putem lua zborul vine din acele momente de linişte pe care le petrecem cu Tine!


Tawny Sportsman

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro