Patriarhul Daniel, al Bisericii Ortodoxe Române, a participat ieri la slujba de sfinţire a Bisericii „Sfinţii Arhangheli” din Huedin. În discursul susţinut cu acest prilej, înaltul prelat a făcut câteva afirmaţii provocatoare pentru credinţa populară: Iadul nu înseamnă nici „cazane cu smoală”, nici „foc material, văpaie”, ci un chin de mustrare a conștiinţei pentru binele pe care ar fi putut să-l facă omul pe pământ și nu l-a făcut, pentru faptele rele de care nu s-a pocăit.

Slujba de sfinţire a Bisericii „Sfinţii Arhangheli” s-a cristalizat în jurul unui pasaj din Evanghelia după Luca, în care Hristos rostește pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr. După lecturarea acestui text, patriarhul a afirmat că „Evanghelia pe care astăzi am auzit-o este cea mai puternică dovadă că, după moartea trupului, sufletul omului continuă existenţa”.

Mergând mai departe în interpretarea pildei, patriarhul a pus în contrast două definiţii mai puţin comune cu privire la Rai și la Iad. „Ce este Raiul? Raiul este comuniunea plină de bucurie a celor care au fost milostivi și acum stau în legătură directă cu Dumnezeul cel smerit și milostiv. Deci totul depinde de sufletul omului. Din viaţa aceasta ne pregătim pentru Iad sau pentru Rai”.

Potrivit Basilica.ro, patriarhul a citat spusele Sfântului Isaac Sirul, când a atras atenţia că „este nedrept să spunem că Dumnezeu urăște pe cei din Iad și iubește pe cei din Rai, pentru că El este iubire milostivă faţă de toţi”.

„Însă iubirea Lui milostivă pe cei din Rai, care au răspuns iubirii Lui, îi bucură, iar faţă de cei care n-au răspuns iubirii Lui produce în ei mustrarea conștiinţei, regretul, părerea de rău.”

„Acesta este chinul din Iad. Nu e vorba de cazane cu smoală care ard ceva material, ci e vorba de o realitate spirituală, o stare a sufletului care nu a răspuns la iubire cu iubire, care a trăit egoist și a fost insensibil, nepăsător faţă de sărăcia, boala și suferinţa celor din jur.”

Potrivit unui Barometru INSCOP-ADEVĂRUL, în urmă cu 4 ani, 83,9% dintre români se considerau persoane religioase, 10,3% — nereligioase, în timp ce 1,1% dintre români se declarau atei convinși. Însă, în rândul acelorași respondenţi, doar 59,6% credeau în existenţa Raiului, 57,5%, în cea a Iadului și chiar și mai puţini (54,4%) credeau în viaţa de apoi. Aceasta, în ciuda faptului că 84,4% dintre ei credeau în sfinţi protectori.