semneletimpului.ro

Peste 35 de state apără programele de detenţie în masă pe care China le aplică uighurilor

Ambasadori ONU din 37 de ţări au semnat vineri o scrisoare publică în care pledează în favoarea tratamentului aplicat de guvernul chinez minorităţii etnice a musulmanilor uighuri și altor minorităţi din regiunea Xinjiang. Scrisoarea a venit ca reacţie la un alt document semnat la ONU, cu doar câteva zile înainte, de reprezentanţii a 22 de ţări în care aceștia somau China să stopeze detenţia în masă a etnicilor uighuri și a altor musulmani din Xinjiang. Scrisoarea celor 22 este primul efort internaţional de contestare a politicii Chinei faţă de etnicii uighuri, pe care reprezentanţii guvernului chinez au apărat-o constant la ONU.

Reprezentanţii a 22 de ţări, între care Marea Britanie, Franţa și Germania, alături de Australia, Canada, Japonia și Noua Zeelandă, au redactat o scrisoare adresată înaltului comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, în care au cerut Chinei să își respecte propria legislaţie și obligaţiile internaţinale și să stopeze încarcerarea arbitrară a uighurilor și a altor minorităţi din regiunea Xinjian și să protejeze libertatea religioasă.

Ulterior, un grup divers de peste 35 de state, printre care Rusia, Arabia Saudită, Nigeria, Algeria, Cuba, Venezuela și Coreea de Nord, a pledat de partea Chinei lăudând chiar „reușitele remarcabile ale Chinei în domeniul drepturilor omului”. „Constatăm că terorismul, separatismul și extremismul religios au provocat daune enorme membrilor tuturor comunităţilor etnice din Xinjiang”, se arăta în documentul semnat.

Activiștii pentru drepturile omului și foști deţinuţi din lagărele din Xinjiang au descris acele locuri drept „tabere de concentrare” în care în principal uighurii, dar și alte minorităţi etnice, sunt forţaţi să asimileze cultura han, care este majoritară în China. Semnatarii scrisorii de vineri spun însă, așa cum a declarat și guvernul chinez, că acele tabere sunt „centre de educaţie și instruire vocaţională”. „Astăzi, siguranţa și liniștea s-au întors în Xinjiang”, se apreciază în document.

Grupul de ambasadori care a semnat scrisoarea de vineri a cerut ca aceasta să fie înregistrată ca document oficial al Consiliului pentru Drepturile Omului, care și-a încheiat cea de-a 41-a sesiune vineri, la Geneva.

Schimbul de replici politice prin intermediul scrisorilor este o raritate în cadrul corpului ONU dedicat drepturilor omului, nota AFP, precizând că disputele se negociază, de obicei, în spatele ușilor închise.

După ce, iniţial, a negat cu totul existenţa lor, Beijingul a pornit o campanie-fulger de relaţii publice, contactând o serie de jurnaliști și de diplomaţi, aleși pe sprânceană, pentru a vizita ceea ce a declarat a fi „centre pentru educaţie vocaţională”. China a condamnat ipocrizia agenţiilor media din Vest și ţările care au criticat guvernul chinez, susţinând că oamenii din regiune „se simt mult mai bine acum, mult mai fericiţi și mai în siguranţă”.

Un reportaj efectuat de BBC în interiorul unei tabere arată că, în ciuda mesajelor transmise controlat de guvernul chinez prin administratorii centrelor, realitatea centrelor de reeducare este una înfiorătoare: scopul lor nu este dezvoltarea studenţilor veniţi acolo benevol, ci transformarea forţată a adulţilor în cetăţeni fideli în exclusivitate regimului, prin aplicarea de restricţii religioase aspre și ștergerea identităţii culturale.

Peste un milion de musulmani uighuri sunt reţinuţi în lagăre de concentrare în China, din motive arbitrare, iar comunitatea internaţională nu face nimic, declara poetul uighur Tahrir Hamut, în cadrul primei sesiuni a Departamentului de Stat Ministerial pentru Avansarea Libertăţii Religioase, din iulie anul trecut.