Petru – un nume nou

Devoțional zilnic

Isus l-a privit şi i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona, tu te vei chema Chifa” (care, tălmăcit, înseamnă Petru). Ioan 1:42

Întâlnirea cu Hristos produce o schimbare semnificativă în viaţă. Schimbarea trebuie să fie uneori atât de însemnată, încât are de-a face cu identitatea. Acest lucru presupune şi o schimbare a numelui. Uneori schimbarea vieţii îi determină pe cei din jur să adauge o poreclă sau un supranume, alteori — de exemplu, în cazul de faţă — adăugarea unui supranume în prealabil facilitează schimbarea vieţii.

Simon avea nevoie de o schimbare profundă şi serioasă a vieţii sale. De fapt, acesta a fost criteriul după care Mântuitorul Şi-a ales ucenicii: dispoziţia acestora de a se lăsa schimbaţi. Schimbându-i numele, Hristos a sugerat ce fel de schimbare trebuia să aibă loc în viaţa lui. Semnificaţia numelui lui Petru (piatră) avea de-a face cu stabilitatea şi cizelarea. Asemenea stâncii, Petru trebuia să devină statornic şi asemenea pietrelor din pârâu, viaţa sa trebuia şlefuită şi rotunjită.

Experienţa care a urmat ceremoniei de primire între ucenici a fost o lungă şi permanentă rostogolire vindecătoare şi transformatoare a vieţii apostolului. Temperamentul său impulsiv avea să devină un spirit de iniţiativă inspirată, iar şovăiala şi nestatornicia sa aveau să facă loc căutării şi dezvoltării vieţii celei noi. Petru avea multe lucruri de dezvă-ţat, înainte de a primi elementele vieţii celei noi. Sau poate că, în timp ce adăuga noutăţi la viaţa sa, le lepăda ca învechite şi nenecesare trăsăturile cele rele de caracter şi personalitate. Procesul a continuat până la înălţimea staturii lui Hristos. Moartea sa avea să confirme această realitate.

Succesul la un pas de tine:

Pe linia continuă dintre viaţa veche şi cea nouă, te afli undeva pe parcurs. Poţi grăbi schimbarea prin decizii bune repetate.

Leave a CommentSubmit