Devoțional zilnic

Pierdut şi găsit

Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi. Matei 18:14

Într-o zi pe când eram copii, cineva a adus la şcoală o cutie cu opt iepuraşi cu blana maro cu alb. Un iepure de rasa Holland Lop ne-a atras atenţia. Ne-am îndrăgostit de urechile lui lungi şi blegi. Era maroniu, cu vârful cozii alb. L-am luat acasă, aşezându-l cu grijă între noi pe bancheta maşinii. Ne-am jucat cu iepurele în fiecare zi, l-am hrănit, am avut grijă de el, l-am îndrăgit.

Într-o zi, când am ajuns acasă de la şcoală, am realizat că iepurele dispăruse. Am fost foarte trişti, iar printre lacrimi ne întrebam de ce fugise. Locuiam în apropierea unui teren de golf şi am petrecut ore întregi căutându-l. Am pus afişe prin tot cartierul. Şi ne-am tot rugat ca iepuraşul nostru să se întoarcă acasă în siguranţă.

Apoi, într-o bună zi, mama ne-a spus că a primit un telefon că un jucător de golf ne-a găsit iepurele şi l-a dus cu el acasă, la munte. Îţi poţi imagina bucuria noastră? Mama a mers cu maşina până la el acasă, unde ne-a găsit iubitul animal de companie şi l-a adus acasă la noi.

Această experienţă mi-a amintit mereu de ilustraţia pe care a spus-o Isus despre un păstor care avea o sută de oi. Când una dintre oile lui s-a pierdut, le-a lăsat pe toate celelalte şi s-a dus să o caute pe cea care lipsea. Nu s-a oprit până nu şi-a găsit preţioasa oaie. Păstorul nostru ceresc ne ştie pe fiecare pe nume. Îl ştie şi îl iubeşte pe fiecare dintre copiii noştri. Ei sunt mieii Lui preţioşi. El ni i-a încredinţat pentru grijă şi păstrare şi nu vrea ca vreunul să se piardă.

Dragă Isuse, Îţi mulţumesc că eşti un păstor bun şi ne iubeşti! Ajută-ne să fim conştiincioşi în îngrijirea mieluşeilor pe care ni i-ai dat în grijă şi fă ca niciunul să nu lipsească în ziua în care revii pentru a-Ţi revendica turma!

Chidi, Lissie şi Tyreke Wilson