Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus. – Filipeni 4:6,7
Simţi vreodată că Dumnezeu nu îţi ascultă rugăciunile? Devii nerăbdătoare din cauză că nu vezi rezultate imediate la rugăciunile tale? Robert, împreună cu două surori, a fost crescut într-o familie creştină conservatoare pe la începutul anilor 1900. Părinţii lui l-au învăţat despre dragostea lui Dumnezeu. Totuşi, când a ajuns adolescent, Robert a început să îşi petreacă timpul cu prieteni care consumau alcool, fumau, jucau jocuri de noroc şi petreceau în fiecare seară. Dar mama lui Robert a continuat să se roage stăruitor pentru el, în special după ce a fost spitalizat în urma unui grav accident de motocicletă. După o vreme, Robert s-a căsătorit cu o fată căreia îi plăceau petrecerile la fel de mult ca şi lui.
Într-o zi, un vânzător ambulant de cărţi creştine a venit la uşa lui în timp ce el era la lucru si i-a vândut soţiei lui cartea Hristos, Lumina lumii, de Ellen White, în care se vorbeşte despre viaţa lui Isus. Citind acea carte, soţia lui Robert şi-a predat inima Domnului. Foarte supărat, Robert a încercat să o împiedice să participe la biserică. Totuşi, mama lui a continuat să se roage pentru amândoi până în momentul când a încetat din viaţă.
Când în casa lui Robert au apărut trei copilaşi, soţia lui i-a crescut în temere de Domnul. Când Robert a refuzat să plătească pentru a le oferi o educaţie creştină, soţia lui s-a angajat şi le-a plătit taxele şcolare. Ea, împreună cu cele două surori ale lui Robert, au continuat să se roage pentru el. Cei doi băieţi ai lui Robert au devenit pastori şi fiica lui a ajuns să fie foarte activă în biserică. În timp ce familia lui mergea la biserică, Robert stătea acasă şi se uita la televizor, lucra în grădină sau juca poker cu prietenii.
Într-o seară de vineri, Robert – care acum avea peste şaptezeci de ani – a fost de acord să o însoţească pe soţia lui la biserică, deoarece era preocupat de siguranţa ei şi nu dorea să o lase să călătorească singură după lăsarea serii. În acea seară, cuvintele unui evanghelist care vizita biserica au atins inima lui Robert şi au înmuiat-o. La scurtă vreme după aceea a fost botezat de cei doi băieţi ai lui! Deşi Robert, bunicul meu, a murit din cauza unui infarct puternic un an mai târziu, el a rămas credincios până la sfârşit noului legământ pe care îl făcuse şi a murit în braţele lui Isus.
Adesea suntem ispitite să renunţăm să ne mai rugăm atunci când nu vedem un răspuns imediat la rugăciunea noastră. Deşi răspunsul lui Dumnezeu poate să nu vină foarte repede sau aşa cum ne-am aştepta, putem avea încredere că El ne aude şi ne va da pace în timp ce aşteptăm.
Terri Lutz