Pregătirea

Devoțional zilnic

Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod, căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic. Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da. Ioan 15:5,7

Vom avea un copil! Acestea sunt cele mai emoţionante cuvinte pe care le poate spune un cuplu. Apoi încep pregătirile.

Soţul meu a venit acasă cu cărţi de exerciţii pentru femei însărcinate, cu altele despre creşterea şi dezvoltarea fătului şi altele despre cum trebuie să fie îngrijit un nou-născut. Mă simţeam extenuată doar uitându-mă la ele, dar, în acelaşi timp, eram încântată că se implica cu atâta entuziasm.

Ne-am înscris la cursuri de educaţie prenatală, am început să citesc toate acele cărţi şi simţeam că începem să punem la punct o strategie pentru această mare aventură în care intraserăm.

Îi voi fi pe veci recunoscătoare moaşei, o creştină minunată, care ne-a ţinut cursurile de educaţie prenatală. Ea ne-a oferit informaţii despre sarcină, travaliu şi procesul naşterii, iar apoi au apărut întrebări importante precum: „Cum este relaţia voastră cu Isus? V-aţi dedicat Lui pe voi înşivă şi copilul pe care îl purtaţi? L-aţi rugat să vă dezvolte abilităţile de părinţi într-un mod plăcut Lui?”

Când am plecat de la curs în acea seară, capul meu parcă se învârtea. Mi-am spus că da, sunt creştină, cred în rugăciune şi mă rog cu credincioşie în fiecare zi. Dar m-am rugat vreodată lui Dumnezeu în mod specific pentru înţelepciune în legătură cu creşterea copilului meu? Am reflectat vreodată la ce abilităţi de părinte am şi dacă este cumva Dumnezeu parte din gândurile şi acţiunile mele în timp ce mă pregătesc pentru miracolul vieţii?

În acea seară, eu şi soţul meu am realizat că această călătorie la care ne îmbarcam va necesita mai mult decât puterea noastră şi eforturile noastre modeste. Va fi nevoie de o infuzie uriaşă din înţelepciunea, dragostea şi mila lui Hristos.

În toţi aceşti ani am ajuns să depindem de timpul petrecut cu Dumnezeu în rugăciune pentru copiii noştri. Începeţi fiecare dimineaţă cu Hristos, înainte să aveţi de-a face cu copiii, iar El nu vă va dezamăgi!

Dragă Tată, voi înfrunta ziua de azi folosindu-mă de harul şi dragostea Ta, pentru că mi-ai spus că pot să mă sprijin şi mă voi sprijini pe Tine, în timp ce mă vei ghida în drumul meu!


Daria L. McCarty

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit