Pricepere pentru toți

Devoțional zilnice 3 ianuarie 2019

Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. (Psalmii 119:130)

Cuvântul lui Dumnezeu prezintă cele mai eficiente mijloace de educație, cât și cea mai valoroasă sursă de cunoștințe pentru oameni. Înțelegerea se adaptează la subiectele cu care i se cere să aibă de-a face. Dacă este preocupată de lucruri triviale, neînsemnate și nu este mobilizată niciodată să facă eforturi serioase pentru a înțelege adevărurile mari și veșnice, ea se va pipernici și va slăbi. De aceea Scripturile sunt atât de valoroase ca mijloc de dezvoltare intelectuală. Cercetarea lor atentă, cu reverență și cu un spirit doritor de a învăța va dezvolta și întări mintea așa cum niciun alt studiu nu ar putea-o face. Ele conduc în mod direct la contemplarea celor mai înalte, a celor mai nobile și uluitoare adevăruri prezentate minții omenești. Ele îndreaptă gândurile noastre către Autorul infinit al tuturor lucrurilor.

Putem vedea dezvăluindu-se caracterul Celui Veșnic și putem asculta vocea Sa comunicând cu patriarhii și profeții. Putem vedea explicându-se tainele providenței Sale, marile probleme care au atras atenția minților cercetătoare, dar pe care, fără ajutorul revelației, intelectul omenesc ar căuta în zadar să le rezolve. Ele deschid înțelegerii noastre un sistem teologic simplu, dar sublim, prezentând adevăruri pe care și un copil le-ar putea pricepe, însă care sunt atât de profunde încât pot nedumeri mințile cele mai ascuțite. (…)

Mântuitorul nostru nu a ignorat învățătura și nu a disprețuit educația, însă a ales niște pescari neînvățați pentru lucrarea Evangheliei, deoarece aceștia nu fuseseră instruiți în obiceiurile și tradițiile greșite ale lumii. Aceștia erau oameni înzestrați cu capacități naturale deosebite și aveau un spirit umil, dornic de a învăța; erau oameni pe care El îi putea educa pentru măreața Sa lucrare. (…)

Cei învățați, preoții, cărturarii și învățătorii Legii disprețuiau învățătura Domnului Hristos. Voiau să-L învețe ei pe El și de multe ori au și încercat, însă doar pentru a fi înfrânți de înțelepciunea ce aducea la lumină și mustra ignoranța și nesăbuința lor. În mândria și bigotismul lor, ei nu voiau să accepte cuvintele Domnului Hristos, și totuși erau uimiți de înțelepciunea cu care El vorbea… Însă cuvintele și faptele umilului Învățător, văzute de cei neșcoliți care-L însoțeau zi de zi, au exercitat o influență vie asupra bărbaților și femeilor de atunci și până în prezent. – Review and Herald, 25 septembrie 1883

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro