Primii conducători ai bisericii

Studiu majori 21 iulie 2018

 Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim, şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă. Faptele apostolilor 6:7

Mulţi dintre cei care s-au convertit la Cincizecime erau evrei din lumea greco-romană, care locuiau atunci în Ierusalim (Faptele 2:5,9-11). Ei erau evrei, dar se deosebeau de evreii autohtoni – „evreii” amintiţi în Faptele 6:1 – din multe puncte de vedere, diferenţa cea mai vizibilă fiind necunoaşterea aramaicii, limba vorbită la data aceea în Iudeea.

Alte diferenţe erau de natură culturală şi religioasă. Ei se născuseră în alte ţări şi nu erau bine fixaţi în religia ebraică, cel puţin nu la fel de bine ca evreii autohtoni. Şi probabil că nu erau la fel de ataşaţi de ritualurile de la templu şi de acele aspecte ale legii mozaice aplicabile exclusiv pe teritoriul Israelului.

De asemenea, trăind în cea mai mare parte a vieţii în mediul greco-roman şi în relaţii apropiate cu străinii, erau mai dispuşi să accepte caracterul nonexclusivist al credinţei creştine. De altfel, Dumnezeu a lucrat prin mulţi dintre ei pentru împlinirea poruncii de a da mărturie în toată lumea.

BIBLIA ȘI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Biblia: Efeseni 1 – Filipeni 1

  1. Ce spune Pavel că este biserica pentru Hristos?
  2. Ce concluzie puteau trage efesenii, citind acele „puține cuvinte” scrise de Pavel?
  3. Ce spune Pavel că trebuie să facă cel care fura și de ce să facă aceasta?
  4. Ce anume știa toată curtea împărătească?

Istoria mântuirii, cap. 22

  1. Cine l-a îngropat pe Moise, unde și de ce astfel?

Post-ul Primii conducători ai bisericii apare prima dată în Studiu Biblic.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro