Primul lucru făcut

Devoțional zilnic 21 ianuarie 2020

Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate și din toate păsările curate, și a adus arderi de tot pe altar. – Geneza 8:20

Primul lucru pe care Noe l-a făcut când a ieșit din corabie a fost să aducă o jertfă lui Dumnezeu. Există ceva extrem de frumos și interesant în faptul că prima grijă a patriarhului a fost să aducă mulțumiri pentru mila și bunătatea pe care le-a experimentat el și familia sa. Îngrijorarea că pe umerii lui trebuie să fie reconstruită întreaga planetă, că nu avea adăpost unde să stea, nici masă unde să mănânce, nici vreun alt lucru în afară de corabie, toate au trecut în plan secundar.

Atunci când Dumnezeu l-a ales pe Noe să fie cel care va salva lumea de potop i-a dat instrucțiuni clare pentru fiecare lucru care trebuia făcut. Ceea ce face Noe aducând jertfa, este ceva ce nu a fost cerut de Dumnezeu. Dar nici nu era în contradicție cu planul Lui. Altarele și jertfele sunt o instituție divină pentru închinare, dar Noe nu a urmat o anumită poruncă pentru ca să-și exprime mulțumirea, a fost inițiativa lui.

Noe a jertfit numai animale curate, pentru că nu este suficient să ne sacrificăm ascultând de Dumnezeu, ci trebuie să sacrificăm ceea ce Dumnezeu numește curat, adică potrivit pentru a fi adus ca jertfă, nu un lucru corupt, care nu este cerut de El. Desigur putem vedea aici și grija lui Dumnezeu pentru această situație prin faptul că a poruncit să fie luate în corabie șapte perechi de animale curate.

Construind acest altar, Noe a răspuns harului salvator al lui Dumnezeu. Aceia dintre noi care am fost salvați de ororile trăirii în păcat trebuie să-I aducem lui Dumnezeu închinarea noastră din inimă. Ea este la fel de acceptată și plăcută Domnului cum era pe vremea lui Noe. Din foarte puținul cu care a rămas Noe a adus ca jertfă o mică parte. Slujirea lui Dumnezeu cu puținul nostru este calea de a face cel mai mult posibil pentru noi. Niciodată nu trebuie să gândim că Dumnezeu este onorat numai de jertfe mărețe și costisitoare. Dumnezeu cere de la fiecare dintre noi totul, chiar dacă acesta înseamnă puțin în comparație cu ceea ce pot să aducă alții.

Astăzi ai în fața ta tot felul de provocări. Care va fi primul lucru pe care îl vei face? Vei lăsa îngrijorările să îți ocupe mintea în defavoare relației cu Dumnezeu? Din timpul tău cel foarte încărcat pune deoparte mai întâi o parte pentru Dumnezeu.
Începe ziua cu Dumnezeu și rămâi lângă El până la capătul ei!


Ruben Atomei, Director Asistent – Conferinta Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro