Proroci noi?

Devoțional zilnice

După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor proroci, bătrânii voştri vor visa visuri şi tinerii voştri vor avea vedenii. – Ioel 2:28

Ca adventişti de ziua a şaptea, noi credem că Ellen G. White (1827–1915) a fost chemată de Dumnezeu la o lucrare profetică specială pentru restaurarea adevărului biblic la sfârşitul timpului. Profeţiile se împlineau şi ea aştepta ca întoarcerea lui Isus să fie în timpul vieţii ei (cf. 1 Tes. 4:15-17). Dar odată cu trecerea timpului, ea a fost tot mai convinsă că poate va trebui să treacă la odihnă. În dimineaţa Sabatului din 10 iulie 1915, fiul ei Willy s-a rugat împreună cu ea, după care ea a şoptit: „Ştiu în cine am crezut” (2 Tim. 1:12). Mai târziu, ea le-a spus câteva cuvinte celor câteva femei din cameră. Vineri după-masă, 16 iulie 1915, la ora 15:40 a închis ochii în pace, după o roditoare lucrare profetică de 70 de ani.

În ultimele zile ale vieţii ei, Ellen White era întrebată adesea dacă Dumnezeu avea să ridice un alt profet. Răspunsul ei constant era că Domnul nu îi dăduse lumină în această privinţă. În 1907 scria: „În aceste ultime zile, poporul nostru a primit multă lumină. Fie că viaţa mea va fi cruţată sau nu, scrierile mele vor vorbi constant şi lucrarea lor va merge înainte atât cât va mai fi timp. Scrierile mele sunt ţinute în arhivă în birou şi, chiar dacă eu nu voi trăi, aceste cuvinte care mi-au fost date de Domnul încă vor avea viaţă şi vor vorbi poporului” (Solii alese, vol. 1, p. 55). Ellen White a murit în urmă cu mai bine de un secol şi unii adventişti se întreabă dacă ar trebui să mai aşteptăm un alt profet. De obicei ei citează versetul din Ioel 2:28, unde Dumnezeu a promis că va revărsa Duhul Sfânt peste „orice făptură” şi oamenii vor proroci, vor visa visuri şi vor avea vedenii. Oare acest lucru înseamnă că toţi vor deveni proroci?

Nu cred. Dumnezeu poate face descoperiri profetice spasmodice oamenilor – cum a fost cazul lui Faraon (Gen. 41:1-36) şi Nebucadneţar (Dan. 2), fără a-i chema să devină proroci. Cel mai bine ar fi să lăsăm această chestiune în seama lui „Dumnezeu, care este prea înţelept şi prea bun să ne facă vreun rău” (Our Father Cares, p. 263). Până atunci, să citim, să studiem şi să punem în practică scrierile profetice care le avem deja. Acestea ne sunt mai mult decât suficiente pentru a ne călăuzi înspre căminul nostru ceresc!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit