Pur şi simplu fă-o!

Devoțional zilnic 10 aprilie 2020

Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă şi îţi va aduce desfătare sufletului. Proverbele 29:17

Am făcut-o. Am luat decizia să scot televizorul din funcţiune şi să permit accesul la el o singură seară în weekend, pentru un film. Nu a fost cel mai uşor lucru de făcut, de vreme ce ne place să stăm împreună şi să privim diferite programe, dar am observat că devenise principala noastră sursă de distracţie. Trebuie să recunosc, reprezenta chiar o dădacă gratuită uneori. Copiii mei se plictiseau şi păreau că-şi savurează jucările şi cărţile din ce în ce mai puţin.

Timpul nostru devotional începea să fie afectat. Şi începea să devină din ce în ce mai banal pentru copii. Trebuia să fac ceva. Vremuri disperate cer măsuri disperate.

După câteva zile am observat ceva cu adevărat interesant. Copiii au început să-şi revină la vechile obiceiuri. Băiatul îşi citea din nou cărţile. Maddie se amuza cu cărţile de colorat şi cu jucăriile. Am observat că amândoi erau ascultători, fără să se plângă. Trebuie să spun, schimbarea era uluitoare.

Aş spune că a avut loc o îmbunătăţire extraordinară. Viaţa mea devenea mai uşoară, nu mai grea. Este şocant să descoperim impactul pe care îl au televiziunea şi mass-media asupra noastră şi a copiilor noştri.

Dacă consumul de media poate avea un impact atât de puternic asupra timpului nostru de familie, ce fel de impact are asupra relaţiei cu Tatăl nostru?

Să fii un părinte bun şi un model de urmat presupune o luptă zilnică, o provocare zilnică de a lupta împotriva distragerilor acestei lumi şi împotriva lucrurilor aruncate de diavol în calea noastră, o luptă zilnică pentru a ne îndruma copiii în direcţia cea bună. Vreau să fac tot ce ţine de mine pentru a mă asigura că Hristos este în fruntea vieţii lor, chiar dacă aceasta înseamnă să scot televizorul din priză. Nu tot aşa face Tatăl nostru cu noi? Uneori spune „nu” atunci când este spre binele nostru.

Ajută-mă să-mi amintesc, Tată, faptul că disciplina şi corecţia îl fac pe copil înţelept, dar un copil lăsat de capul lui va aduce ruşine mamei lui (Proverbele 29:15)!

Jill Simpson

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro