Putere neașteptată – Partea I

de Zachary Page

Sentimente de inadecvare, singurătate și chiar gelozie m-au copleșit în timp ce priveam prin cameră. Învălmășeala de pastori angajați în tachinări amicale, meditații teologice și relaționări intenționate nu erau nimic neobișnuit pentru sfârșitul unei seri la tabăra pastorală anuală. Nu că vreun pastor mă ignora în mod intenționat. În calitate de pastor tânăr la doar șase luni de la primul mea district, simțeam doar că îmi lipsesc toate darurile și talentele necesare pentru a reuși. În aceste șase luni, am ajuns față în față cu realitatea că toate visele și viziunile mele pentru schimbarea lumii erau transformate într-un sentiment copleșitor de anxietate și eșec.

M-am așezat cu impresia că trebuie să-mi iau Biblia și să încep să citesc de acolo unde rămăsesem în dimineața aceea. Când am început să citesc Exodul 33, sincer nu mă așteptam la nimic spectaculos sau care să-mi schimbe viața. Cu toate acestea, când am ajuns la versetul 11, toată viața mea a început să se schimbe. „ Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui. Apoi, Moise se întorcea în tabără, dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu ieșea deloc din mijlocul cortului.”(Exod. 33:11).

Nu că nu aș fi citit acest verset înainte. Doar că numai prima jumătate se înregistrase în mintea mea. Mi-am amintit partea despre Moise vorbind față în față cu Dumnezeu, dar  de ce era informația asta despre Iosua? De ce a fost inclus?

Moise tocmai mutase acest templu temporar „departe de tabără” pentru oricine dorea să-L caute pe Domnul (v. 7). La început, atenția tuturor a fost atrasă de acest spațiu sfânt în timp ce Moise comunica cu Dumnezeu. Apoi toată lumea, inclusiv Moise, se duceau  fiecare la treaba lui. Toată lumea, de fapt, cu excepția lui Iosua. Iosua, spune Cuvântul, nu s-a îndepărtat de cort.

Desigur, același Iosua va conduce într-o zi pe Israel în Țara Făgăduinței, fiind martor la toate minunile, de la râul Iordan care stătea ca un zid deși era la vremea ieșirii din matcă până la zidurile Ierihonului căzând, la soarele care a stat nemișcat o zi întreagă ca răspuns la rugăciunea sa. Cu toate acestea, în Exodul 33, el era doar un tânăr. Era doar un slujitor. Văzuse câteva victorii în luptă, dar acum Israelul alesese un vițel de aur în locul lui Dumnezeu și lucrurile păreau sumbre. Iosua însă era concentrat pe un singur lucru – prezența lui Dumnezeu. Nu avea să plece. El a refuzat să plece din cort, deși departe de tabără și de toate responsabilitățile pe care probabil le avea acolo, pentru că acesta era locul unde oamenii mergeau să-L caute pe Dumnezeu. Iar Iosua era pasionat de căutarea lui Dumnezeu.

În timp ce stăteam acolo, am simțit brusc că Dumnezeu îmi aranjează prioritățile. Mi-am dat seama că, la fel ca în cazul lui Iosua, transformarea și echiparea de care aveam cel mai mult nevoie pentru slujire vor veni din timpul suplimentar petrecut în prezența Lui. A fost incredibil de liniștitor să știu că nu era vorba despre cine sunt eu, ci despre petrecerea timpului în prezența Celui care mă putea transforma exact în omul de care El avea nevoie să fiu. Nu că s-ar fi schimbat totul deodată. Următoarele șase luni au fost încă stresante, iar succesele păreau încă puține. Dar acum aveam un nou sentiment de pace. Acum știam că imperfecțiunile mele erau OK. De fapt, ele puteau fi chiar un avantaj, atâta timp cât le foloseam să mă inspire să-l caut pe Acela care să-mi poată completa tot ce aveam  nevoie. (Va continua săptămâna viitoare!)

Zachary Page este pastor la Templeton Hills SDA Church, din Templeton, California. El și soția sa, Leah, sunt căsătoriți de 13 ani și se bucură de viață și slujire împreună cu fiicele lor gemene în vârstă de doi ani. Această experiență a fost prezentată inițial în Ministry Magazine.

Traducere: Adina Păltineanu

Articolul Putere neașteptată – Partea I apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro