Putere

Devoțional zilnic 20 decembrie 2019

Nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. – Isaia 41:10

Sunt pregătită să plec în Nairobi în această dimineaţă. Bagajele şi multe alte lucruri fac parte din această călătorie lungă. Când mă uit la lista cu lucruri care încă mai trebuie făcute, îmi dau seama că nu sunt suficient de puternică pentru a le face pe toate de una singură. Există momente când ajungem în punctul în care ne dăm seama că nici chiar dacă încercăm din greu şi din toată puterea nu mai este suficient – momente în care avem nevoie nu doar de tărie fizică, emoţională şi spirituală. Avem nevoie de tărie pentru a suporta durerea şi pierderea din viaţa noastră; avem nevoie de tărie pentru a înfrunta teama sau pentru a lua o decizie dificilă. Multe dintre noi avem nevoie de putere să îi iubim pe cei care nu ne-au iubit — şi putere să spunem „nu” sau „da” pentru a avea un echilibru în viaţă.

În Scriptură avem un mesaj de speranţă: Dumnezeu este puternic. Pentru mine este suficient. Dumnezeu Se oferă să fie puterea noastră: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine” (Isaia 41:10). A-L lăsa pe El să fie puterea noastră înseamnă a-L lăsa să preia controlul asupra vieţii noastre ca să putem auzi cuvintele: „Stai liniştită. Eu sunt Dumnezeu” (vezi Psalmii 46:10).

Când meditam la Isaia 41:10, propoziţia: „Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor” mi-a atras atenţia. Am înălţat o rugăciune: Doamne, am nevoie de acea putere pe care doar Tu o poţi da. Am nevoie de acest ajutor, Isus. Vrei, te rog, să mă ajuţi?

Da, puterea este energia pe care ne-o dă Dumnezeu pentru a îndeplini o sarcină. Este cea care ne ajută să rezistăm până la final. De unde altundeva să îţi iei tăria dacă nu de la Dumnezeu? El poate să ne dea toată puterea de care avem nevoie pentru a îndeplini ceea ce El ne-a chemat să facem.

Azi, când ceri împlinirea acestei făgăduinţe, aminteşte-ţi: Stai liniştită. Nu renunţa. Nu trebuie să înţelegi tot drumul pe care îl ai de parcurs. Trebuie doar să ştii că, dacă priveşti la Isus, El îţi va da suficientă putere să treci prin această zi.

O viaţă în Hristos este o viaţă plină de putere. De ce? Deoarece speranţa noastră nu este în noi înşine, ci în El. Când suntem slabi, El este tăria noastră. Să trăim având această asigurare şi să acceptăm realitatea că ceea ce spune Dumnezeu, El va împlini pentru noi. Ne putem trăi fiecare zi uniţi cu puterea Lui.

Când priveşti la ziua care îţi stă înainte, fii recunoscătoare. Eşti în viaţă. Ţi-a fost dat tot ce ai nevoie pentru această călătorie. Nu eşti singură. „Nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor” (Isaia 41:10). Eşti gata pentru ziua de astăzi? Dacă nu, Dumnezeu este gata. El a făgăduit să fie puterea ta.


Raquel Queiroz da Costa Arrais

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro