Puterea dragostei

Devoțional zilnice 5 ianuarie 2019

Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. (Deuteronom 6:5)

 
Cât de mare este puterea ta? Te consideri puternică/puternic? Suficient pentru a ierta pe cel care poate nu merită să fie iertat? Suficient pentru a nu te împotrivi celui care vrea să îți facă rău? Suficient pentru a întoarce și celălalt obraz? Suficient pentru a-i da și cămașa celui care îți cere haina? Suficient pentru a merge doi kilometri atunci când cineva îți cere să îl însoțești un kilometru? Suficient pentru a-ți iubi vrăjmașii, pentru a binecuvânta pe cei ce te sau îți vorbesc urât, pentru a face bine celor ce te urăsc, și pentru a te ruga pentru cei ce te asupresc și te prigonesc? Suficient pentru a ridica pe cel căzut, pentru a hrăni pe cel flămând și pentru a oferi un pahar de apă celui însetat? Suficient pentru a deschide ușa ta celui străin, sau pentru a nu uita pe cel bolnav sau cel din temniță? Aceste lucruri sunt câteva din lucrurile prin care îl poți iubi pe Dumnezeu cu toată puterea ta. Te miră dacă îți spun că Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari. Puterea lui Dumnezeu, în slăbiciune este făcută desăvârșită.
 

Benjamin Stan

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro