Rahav

Devoțional zilnic 1 februarie 2020

Tot aşa, curva Rahav n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte când a găzduit pe soli şi i-a scos afară pe altă cale? – Iacov 2:25

Poate credem că, în lumea civilizată de astăzi, nu avem de ce să ne mai temem de sclavie. Totuşi Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că aproximativ cinci sute de mii de femei sunt obligate să practice prostituţia în Europa. Volumul de afaceri este estimat la cincisprezece miliarde de euro doar în Germania. Fetele sunt păcălite să vină din ţările estice cu promisiunea că vor primi locuri de muncă bune şi bani. Dar ajung sclave în mâna traficanţilor de carne vie, care le obligă să practice prostituţia, uneori numită şi cea mai veche meserie din lume.

În Biblie facem cunoştinţă cu o femeie care avea şi ea aceeaşi meserie – Rahav din Ierihon. Nu ştim circumstanţele prin care a ajuns să practice prostituţia. Dar ştim că ea auzise de Dumnezeul lui Israel şi de grija Lui faţă de copiii Săi, poporul Israel. După patruzeci de ani de umblat prin pustie, israeliţii erau pe punctul de a intra în Ţara Făgăduită. Iosua a trimis două iscoade în Ierihon. Cineva le-a văzut că au intrat în casa lui Rahav. În Iosua 2 citim că ea i-a ascuns pe cei doi sub nişte snopi de În şi a refuzat să-i destăinuie împăratului Ierihonului unde se aflau aceştia. Rahav îşi dorea din tot sufletul să-I aparţină Dumnezeul lor, să renunţe la vechea viaţă şi să o ia de la început. I-a ascuns pe cei doi spioni în schimbul promisiunii că ea şi familia ei aveau să fie cruţaţi când Israel urma să atace Ierihonul – şi aşa s-a şi întâmplat. Rahav a devenit parte a poporului lui Dumnezeu şi chiar s-a căsătorit cu un bărbat din familia lui David. Numele ei apare în genealogia lui Isus.

Adesea m-am întrebat de ce Rahav este întotdeauna descrisă ca prostituată, în ciuda faptului că Scriptura foloseşte cuvinte frumoase la adresa ei: „Prin credinţă n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiţi, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoinţă” (Evrei 11:31). Ea a ajuns să fie enumerată printre eroii credinţei.

Rahav a trecut printr-o transformare totală în viaţa ei. Dumnezeu nu aşteaptă până suntem perfecţi ca să ne poată folosi. Aceasta este o relatare despre speranţă pentru fiecare femeie. Indiferent care ne este trecutul, avem posibilitatea de a ne schimba şi a trăi o viaţă onorabilă. Povestea de viaţă a lui Rahav ne reaminteşte că Dumnezeu aruncă toate nelegiuirile noastre în adâncul mării (vezi Mica 7:19).

Indiferent în ce punct al vieţii tale te afli sau cum te numesc cei din jur, ar trebui să faci doar un pas. Pune-ţi încrederea în Isus Hristos, şi destinul tău va fi schimbat pentru totdeauna!


Hannele Ottschofski

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro