Reîncarcă-ti bateriile!

Devoțional zilnic 7 februarie 2020

Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Iar El Se ducea în locuri pustii şi Se ruga. Luca 5:15,16

Ai simţit vreodată nevoia urgentă de a evada? Eşti asaltat(ă) de liste interminabile cu lucruri ce trebuie făcute şi de un calendar necruţător? Versetele de azi îmi reamintesc că însuşi Isus tânjea după timpul petrecut în singurătate. Uau! Acest lucru îmi acordă permisiunea de a mă retrage pentru a-mi reîncărca propriile baterii fără a mă simţi vinovată.

Rolul de părinte cere mult efort. Pretinde o porţie serioasă din timpul şi energia noastră. Aceste cerinţe încep înainte de trezirea copiilor şi continuă mult după ora lor de culcare. Isus înţelege aceste cerinţe. Mulţi oameni L-au asaltat atunci când au descoperit că El putea face minuni. Nu exista nicio limită în căile ingenioase pe care ei le născoceau pentru a-L putea atinge sau a-I atrage atenţia (vezi Luca 5:18,19).

Isus a observat solicitarea uriaşă la adresa timpului Său şi ştia că singurul mod în care îi putea face faţă era să petreacă timp alături de Dumnezeu pentru a Se odihni, a Se ruga şi a-Şi reîncărca bateriile. Nu era ceva egoist, era cel mai iubitor lucru pe care îl putea realiza pentru copiii Săi. Aceasta I-a oferit energia de care avea nevoie pentru a Se putea confrunta cu nenumăratele probleme. Propria ta nevoie de a petrece timp cu Dumnezeu nu este deloc ceva egoist.

Câteodată este nevoie să le spunem „nu” copiilor noştri pentru a putea petrece un timp de calitate cu Tatăl nostru ceresc. Este unul dintre cele mai iubitoare gesturi pe care le putem face ca părinţi. Această devoţiune zilnică modelează, în acelaşi timp, viaţa copiilor noştri.

Sunt copiii tăi martori la timpul pe care îl petreci în rugăciune sau cu Biblia în mână? Observă ei faptul că reprezintă o prioritate în agenda ta zilnică? Această lecţie este una dintre cele mai importante pe care le vor învăţa vreodată şi îi va ajuta să se menţină revigoraţi şi odihniţi, astfel încât să poată fi în stare să facă faţă provocărilor fiecărei zile.

Doamne, Te rog să mă ajuţi să o las mai moale! Sunt însetat(ă) după izvoarele vieţii care curg din belşug din Cuvântul Tău! Ajută-mă ca aceasta să rămână prioritatea mea de zi cu zi!


Claudio şi Pamela Consuegra

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro