Roadele milei

Devoțional zilnic

Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! (Matei 5:7)

Urmărește versiunea video aici.

Este datoria copiilor lui Dumnezeu de a fi toți lumină în Domnul și de a răspândi binecuvântări pe calea semenilor lor. Ei nu trebuie să spună: „Duceți-vă, încălziți-vă și săturați-vă”, nefăcând nimic pentru a ușura nevoile celor ce duc lipsă.

Noi suntem posesiunea răscumpărată a Domnului și, ca unelte ale Sale, este de datoria noastră să administrăm lucrurile vremelnice și spirituale încredințate nouă de Dumnezeu. Iubirea trebuie exercitată continuu pentru a inspira credință în Dumnezeu, astfel ca lauda să se reverse din inimile oamenilor și pentru ca lanțul de aur al iubirii să poată lega inimile oamenilor laolaltă. Cei care sunt recipiente ale harului, simpatiei și îndurării lui Dumnezeu trebuie să le transmită pe acestea și altora.

Fiul Dumnezeului infinit este Modelul nostru. Cerul este plin de milă și aceasta este revărsată continuu nu doar către câțiva dintre cei favorizați, ci pentru binecuvântarea acelora care au cea mai mare nevoie de ea, în folosul acelora care au parte de cea mai puțină bucurie și fericire în viața lor.

Acelora pe care Dumnezeu i-a făcut ispravnici ai darurilor și mijloacelor, El le poruncește, spre binele lor, să-și strângă o comoară în cer și, așa cum El le-a dăruit cu generozitate din mila Sa, tot așa să dea și ei mai departe altora. În loc să trăiască pentru ei înșiși, ei trebuie să trăiască pentru Domnul Hristos, iar Duhul Sfânt trebuie să îi conducă să-și împartă cu înțelepciune bunurile lor, fiind miloși cu alții, așa cum El este milostiv față de toți. Niciun om nu poate fi urmaș al lui Hristos în timp ce trăiește pentru sine.

Pe măsură ce ne sunt încredințate bunuri, acestea trebuie împărțite altora. Cei mai umili dintre oameni trebuie să beneficieze de pe urma talanților încredințați lor de Domnul, conștienți de faptul că ceea ce le-a fost împrumutat trebuie returnat Domnului cu dobândă. Chiar dacă avem un singur talant, dacă acesta este consacrat cu credincioșie lui Dumnezeu și întrebuințat în fapte de bunătate, în lucruri vremelnice și spirituale, slujind astfel celor în nevoie, acestui talant îi va crește valoarea și va fi notat în rapoartele cerești cu o valoare peste puterile noastre de a socoti. Fiecare faptă de milă, fiecare sacrificiu, fiecare act de abnegație va atrage după sine o răsplată sigură, însutită în această viață, dar și în lumea care va veni, viața veșnică. – Signs of the Times, 12 septembrie 1895

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit