Roboam – alegere neinspirată

Devoțional zilnic

Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii. 1 Împărați 12:13

Atunci când stăm în faţa unei decizii, sunt două categorii de factori care ne influenţează. Avem argumente pro şi contra. Greutatea şi importanţa celor două categorii de motive ne conduc în luarea hotărârilor mici sau mari. Întâmpinăm însă o problemă serioasă cu modul de a lua în consideraţie argumentele pe care le avem la îndemână. Noi suntem atraşi automat spre una dintre variante mai înainte de a analiza lucid motivele. Înclinaţiile personale ne influenţează destul de mult în alegerile pe care le facem, iar preferinţele personale ne atrag în direcţia lor.

Roboam a trecut printr-o mare dilemă atunci când era să ia în primire împărăţia lăsată de Solomon la moartea sa. El nu ştia în ce direcţie să meargă privind politica internă. Tatăl său avusese luciditate într-un moment asemănător, dar se pare că înţelepciunea nu se transmite neapărat genetic. Ratând marea şansă de a I se adresa direct lui Dumnezeu, care ştia cel mai bine care era cea mai bună cale de urmat, Roboam a căutat sfatul oamenilor. Este adevărat că însuşi Dumnezeu foloseşte uneori sfatul oamenilor pentru a ne transmite ideile Sale, dar necazul este că părerile sunt adesea împărţite şi atunci este foarte dificil să facem alegerea cea bună.

În această dilemă de conducere, Roboam a înclinat spre ceea ce înclina inima sa. Sfatul tinerilor i s-a păRut mai potrivit şi a ales varianta propusă de aceştia. Lipsa de experienţă şi orientarea lor spre excese şi abuzuri au făcut ca alegerea împăratului să fie total neinspirată.

Succesul la un pas de tine:

Cum verifici dacă primul impuls în luarea unei decizii este pe direcţia cea bună sau nu? Când oamenii îţi transmit un mesaj confuz, lumina vine numai de la Dumnezeu.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit