România a coborât trei poziţii în clasamentul libertăţii presei în lume

semneletimpului.ro

România a coborât trei poziţii în clasamentul libertăţii presei în lume, alcătuit de organizaţia Reporteri Fără Frontiere.

Ţara noastră s-a clasat pe locul 47 în clasamentul care evaluează 180 de ţări din toată lumea prin prisma atitudinii autorităţilor faţă de jurnaliști.

Despre presa din România, raportul scrie că este afectată semnificativ de „lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii [care] sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Mijloacele de comunicare au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanţare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuinţă în România”, se arată în raportul organizaţiei.

„Principala preocupare a politicienilor din guvern pare să fie, între timp, evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupţie și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanţele. Coaliţia de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanţarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ţinta unor proceduri penale din partea DNA-ului sau a Parchetului. Autorităţile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenţi ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizaţii de știri.”

Președinta Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a explicat la RFI cum se manifestă autocenzura în redacţiile din România: „Jurnaliștilor le este frică. Cred că această frică este principalul motor al autocenzurii. Frică faţă de pierderea locului de muncă, de eventuale consecinţe pe care le-ar putea suporta cei apropiaţi ţie.”

De altfel, degenerarea ostilităţii faţă de jurnaliști în acte de violenţă a devenit regula de la care se mai abat mai puţin de un sfert din ţările evaluate. ONG-ul constată „o creştere a pericolelor şi, ca rezultat, un nivel de teamă în unele locuri” printre jurnalişti. Hărţuirea, ameninţările cu moartea, arestările arbitrare fac din ce în ce mai mult parte din „pericolele de la locul de muncă”, notează Agerpres pe marginea raportului.

Situaţia s-a deteriorat semnificativ în întreaga Europă, deși continentul nostru rămâne totuși cel mai sigur pentru jurnaliști. Reporteri Fără Frontiere menţionează că jurnaliștii europeni „trebuie să facă faţă celor mai grave ameninţări” și face referire la: crime în Malta, în Slovacia şi în Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia sau Muntenegru sau un nivel inedit de violenţe în timpul protestelor „vestelor galbene” din Franţa (clasată pe locul 32) din partea poliţiei şi a demonstranţilor.

Ţările care conduc pozitiv clasamentul au menţinut poziţii lăudabile mai mulţi ani la rând. E vorba de Norvegia, care rămâne lider, Finlanda (locul 2) şi Costa Rica (locul 10), un caz aparte pe continentul american unde jurnaliştii pot lucra în siguranţă. Raportul discută în termeni alarmanţi situaţia Statelor Unite, clasate pe o singură poziţie mai sus decât ţara noastră (locul 48) și remarcă climatul tot mai ostil faţă de jurnaliști. „Niciodată jurnaliştii americani nu au fost ameninţaţi cu moartea ca acum” şi „niciodată nu au cerut atât de mult companiilor private să le asigure protecţia”, menţionează ONG-ul. În iunie, patru jurnalişti şi o angajată a ziarului Capital Gazette au fost ucişi într-un schimb de focuri.

Leave a CommentSubmit