În România existau anul trecut 5, 63 de milioane de fumători, însă bugetul alocat programului Stop Fumat s-a subţiat de la un an la altul, așa încât mai există doar 5 centre de consiliere și tratament, bugetul total acoperind costurile medicamentelor pentru doar 500 de persoane.

Anul trecut, 30,7% dintre românii peste 15 ani erau fumători (zilnic sau ocazional), a arătat cel mai recent studiu global cu privire la fumat, GATS 2018. Potrivit datelor oferite de studiu, 27,4% dintre români fumează în fiecare zi, iar 71,5% dintre aceștia sunt dependenţi de nicotină, aprinzând o ţigară în prima jumăate de oră după ce se trezesc. Românii care fumează cheltuie, în medie, 482,6 lei pe ţigări în fiecare lună, iar cei care folosesc ţigări electronice și produse cu tutun încălzit scot din buzunar 18-100 de lei lunar, a mai arătat studiul.

Fumatul reprezintă „cel mai mare risc de sănătate care poate fi evitat în Uniunea Europeană”, potrivit Direcţiei Generale pentru Sănătate și Securitate Alimentară a Comisiei Europene.

O serie de studii au arătat că nu doar fumătorii înrăiţi, ci și cei care fumează ocazional se expun la riscuri semnificative de sănătate. Astfel, un nivel de expunere scăzut la tutun se asociază cu 70% dintre efectele nocive ale fumatului zilnic, iar riscul de cardiopatie ischemică la fumătorii „light” de sex masculin este de 3 ori mai mare decât în cazul persoanelor nefumătoare.

Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC) afectează 8,3% din populaţia României cu vârsta peste 40 de ani, arată un studiu realizat de Societatea Română de Pneumologie în 2019, însă 85% dintre fumători nu au auzit de boală, deși fumatul este principalul factor de risc în dezvoltarea acestei boli grave.

Chiar dacă fumatul vine la pachet cu o serie de riscuri grave pentru sănătate, în România nu sunt bani pentru programele care ajută fumătorii să renunţe la acest viciu. În prezent, doar 500 de persoane pot beneficia de medicamente gratuite, necesare în ruperea acestei dependenţe.

„Costul acestor medicamente este echivalentul unui pachet de ţigări pe zi, pe o lună. Dacă îi explici pacientului că trebuie să plătească acele medicamene, majoritatea renunţă. Atunci când s-a iniţiat programul, banii proveneau din taxa pe viciu. Cu alte cuvinte, pacienţii și-au plătit deja acele medicamente prin acestă taxă”, spune Ioan Drăghilă, medic primar pneumoftizolog.

În fiecare an, se adună 260.000 de euro de la fumători la bugetul de stat, bani care ar trebuie reinvestiţi în programe de prevenţie și de tratament.

Rata de succes a programului naţional Stop Fumat, care prevedea consiliere psihologică și decontarea medicamentelor, a fost de 60%, spun medicii. Totuși, în prezent mai funcţionează numai 5 centre de consiliere și tratament.

„Poate că un sistem de motivare a medicilor, dar mai ales a psihologilor, ar optimiza situaţia în care suntem. În momentul de faţă, la nivel naţional, mai există cinci medici, din cele cinci spitale din România, doi psihologi în București și încă unul la Iași. Cam ăștia suntem. În momentul de faţă, mai există medici în ţară în Timișoara, Iași, Focșani și Târgu Mureș, pe lângă București, care se mai implică și primesc medicamente pentru fumători, iar consultaţiile le fac în cadrul programului lor de lucru, pentru că nu sunt plătiţi separat pentru asta”, explica în urmă cu 2 ani medicul Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului Stop Fumat.

În iunie 2019, 70 de fumători erau trecuţi pe lista de așteptare a Institutului Marius Nasta din București, unul dintre centrele de consiliere pentru fumători, pentru că nu existau bani pentru medicamente.