Ţara noastră se află pe locul 10 în ce privește intensitatea fluxului migraţiei către ţările G20 și pe locul 2, după Kazahstan, la creșterea numărului de emigranţi cu studii și calificare, în primul deceniu al acestui secol, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Aproximativ 492.000 de persoane cu specializare înaltă au plecat din România între 2010 și 2011, cifra plasându-ne pe primul loc la procentul de creștere a diasporei în statele cuprinse în studiu. De asemenea, în timp ce numărul bărbaţilor cu înaltă calificare care au emigrat a crescut mai lent, numărul femeilor s-a dublat în 2000-2001 și 2010-2011, o situaţie similară înregistrându-se și în Polonia, China și India.

Rata emigrării către ţările G20 a persoanelor cu studii superioare este ridicată în: Kazahstan (35%), România (23%), Polonia (20%) și Marea Britanie (11%). În Asia, ţările cele mai populate, India și China, înregistrează un exod al creierelor destul de puţin semnificativ (sub 4%), migraţia persoanelor educate constituind o problemă mai mult în ţările mici și în cele insulare din Pacific și Caraibe.

Numărul medicilor români care lucrează în ţară a crescut cu 18%, în timp ce numărul celor care lucrează în străinătate a crescut cu peste 650%, fapt ce explică lipsa de specialiști în sănătate cu care se confruntă România. În 2013, mai mult de 14.000 de medici români lucrau peste hotare, adică 26% din numărul total de medici.

Migraţia poate avea beneficii pentru ţările de origine și de destinaţie, ca și pentru migranţii înșiși, concluzionează raportul OCDE, subliniind că nu trebuie subestimate provocările asociate cu gestionarea fluxului de migranţi, preocupările cu privire la efectele migraţiei internaţionale, mai ales în cazul exodului de creiere, care este în creștere.

Exodul populaţiei educate „aduce un dezechilibru în populaţia ţării. Plecarea tinerilor scade baza de resurse active, neexistând în timp bază pentru populaţia de pensionari”, a declarat psihologul Lenke Iuhos, specialist în psihologia organizaţională.

Pierderea persoanelor cu studii superioare este costisitoare, subliniază un raport al Curţii de Conturi, precizând că „România cheltuieşte sume considerabile din surse publice şi private pentru şcolarizarea de nivel superior, dar beneficiile acestor eforturi financiare se externalizează. În acest context, România «subvenţionează» calificarea superioară a forţei de muncă europene.”

Salariile mari nu mai reprezintă singurul motiv al migraţiei masive a populaţiei calificate din estul Europei, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS), care a arătat că statele care nu reușesc să ridice calitatea vieţii cetăţenilor lor, prin eficientizarea cheltuielilor publice și furnizarea bunurilor publice de înaltă calitate, riscă să suporte cele mai mari pierderi ale forţei calificate de muncă.