România a coborât încă o poziţie faţă de 2018, ajungând pe locul 45 într-un clasament al calităţii vieţii și bunăstării sociale, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2019, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative. Scorul României o plasează în a treia categorie din clasament, după ţări ca Argentina, Bulgaria și Mauritius, arată studiul.
Cu excepţia ţării noastre și a Bulgariei, statele din Uniunea Europeană se găsesc în primele două categorii, cu un nivel ridicat al calităţii vieţii, arată studiul, care grupează cele 149 de ţări studiate în 6 categorii, în mod descrescător. România se clasează în urma mai multor state din Europa Centrală și de Est, cel mai bun scor înregistrând aici Slovenia (21), urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32) și Polonia (33). În cea de-a treia categorie a clasamentului, România se poziţionează după Barbados, Uruguay, Argentina, Bulgaria și Mauritius și înaintea unor ţări precum Malaysia (locul 46), Belarus (48), Serbia (53) sau Georgia (56).
Studiul compară România cu alte 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar, concluzionând că cele mai slabe punctaje obţinute de ţara noastră au fost la serviciile de apă și de salubritate (locul 83), sănătate și bunăstare (locul 74) și accesul la educaţia de bază (locul 73). Cel mai bun punctaj a fost obţinut la siguranţa personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana și îngrijirea medicală de bază (locul 47) și drepturile personale (locul 48).
Primele locuri ale clasamentului au fost adjudecate de Norvegia, Danemarca și Elveţia, acestea fiind urmate de Finlanda, Suedia, Islanda, Noua Zeelandă, Germania, Canada, Japonia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda și Franţa.
Pe ultimele poziţii se clasează Ciadul, Sudanul de Sud și Republica Centrafricană. Statele Unite (locul 26), Nicaragua, Sudanul de Sud și Brazilia (locul 49) au înregistrat cel mai mare declin al indicelui de progres social.
Alexandru Reff – Country Managing Partener, Deloitte România și Moldova – a precizat că scăderea indicelui privind calitatea vieţii are loc pe fondul creșterii economice din România, apreciind că e nevoie, pentru progres social, de dirijarea resurselor publice „spre investiţii care generează dezvoltare economică și implicit creșterea nivelului de trai”.
„Creşterea economică solidă din ultimii 30 de ani nu s-a tradus în îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de trai, a creşterii veniturilor personale, a condiţiilor de viaţă şi a satisfacţiei la muncă. Unul din cinci români angajaţi suferă de sărăcie (18,9%), iar un număr şi mai mare se declară pesimişti cu privire la abilitatea regiunii de a continua marşul spre prosperitate şi creştere a nivelului de trai”, arată o analiză realizată de Institutul Legatum împreună cu Grupul Erste, care explică de ce, în ciuda creșterii economice de 4,8% în 2019, mulţi români se află la graniţa sărăciei.
„Creşterea salariului minim în ţări precum Cehia, Estonia sau România nu a depăşit 3 euro pe oră, în timp ce în Franţa acesta ajunge la 10 euro. În acelaşi timp, costurile de trai în perioada 2000 – 2017 au crescut exploziv, cu 257% în România sau 98% în Ungaria, în timp ce ţările europene au înregistrat o creştere de doar 36% în aceeaşi perioadă. Salariile au crescut constant, însă salariul mediu din ţările din sudul şi estul Europei este încă la doar 25-40% din salariul mediu din Germania”, mai arată raportul.
România are nevoie de mai multe investiţii în spitale, școli, locuinţe, străzi, dar și în „companii high-tech care să genereze slujbe decente şi salarii mai mari care să ţină pasul cu creşteri în productivitate”, susţine Daniela Gabor, profesor de Economie la University of West of England, din Bristol.