Rugăciunea unei mame

Devoțional zilnic 4 decembrie 2019

Atunci l-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei şi să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. Şi Isus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia cerurilor este a celor cer ei.” – Matei 19:13,14

Când aveam paisprezece ani, părinţii m-au trimis la internat ca să locuiesc acolo, să lucrez şi să merg la cursuri. Eram foarte timidă şi dorul de casă mă copleşea, într-o seară răcoroasă de decembrie, dorul m-a ros atât de tare, încât am sunat-o pe mama. La acea vreme a trebuit să o sun printr-un operator şi era foarte scump. În acea conversaţie mi-a spus patru cuvinte care au răsunat în mintea mea: „Mă rog pentru tine.”

Mi-o imaginam îngenunchind lângă pat în fiecare seară, uneori nu doar o dată pe zi. Apoi mama m-a asigurat că întotdeauna se va ruga pentru mine, în fiecare zi. Am crezut-o şi încă o cred.

Deşi mă confrunt cu multe încercări (nu doar eu, cu toţii), întotdeauna mă mângâie gândul că mama se roagă pentru mine. Acea asigurare a fost cel mai mare dar pe care mi l-a dat. M-am prins de ea în toată viaţa mea.

În Noul Testament este relatată povestea unor mame care şi-au adus copiii la Isus pentru a-i binecuvânta şi a-i atinge. Când ucenicii le-au mustrat pe mame, spunându-le că Isus era prea ocupat ca să fie deranjat de copii, Isus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia cerurilor este a celor ca ei” (Matei 19:14).

Este minunat ca o mamă să îşi aducă la Isus copiii, venind în prezenţa Lui prin rugăciune, indiferent de vârsta copilului. Cu toţii suntem copiii lui Dumnezeu.

Asigură-te că fiul sau fiica ta adolescentă, de douăzeci şi ceva de ani sau chiar adultă ştie că o porţi şi îl porţi în rugăciune, că îi aduci înaintea lui Isus în fiecare zi.

Ca mame, să continuăm zilnic să ne aducem copiii înaintea Domnului, indiferent de circumstanţe sau de relaţia pe care o avem cu ei. Cele dintre noi care nu avem copii avem totuşi copii în biserică — familia lui Dumnezeu — pentru care să ne rugăm.

Peste tot în jurul nostru sunt persoane care au nevoie de rugăciunile noastre, indiferent de vârstă – „căci împărăţia cerurilor este a celor ca ei” (Matei 19:14).


Barb Engquist

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro