Să ne încredem în El

Devoțional zilnice 4 iulie 2018

Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. (Proverbele 29:25)

Domnul doreşte să ai curaj. Întăreşte-te! (…) Satana lucrează pe toate căile ca să distrugă credinţa şi să-i facă pe oameni nefericiţi. (Letter 29, 1904)

Dacă nu ai experienţă în a discerne cursele lui Satana, atunci unica ta siguranţă este rugăciunea. Deschide larg tainele inimii înaintea ochiului cercetător al Celui Infinit şi cere-l cu insistenţă lui Dumnezeu să te facă puternic şi curat şi să te înarmeze pe deplin pentru marile lupte ale vieţii. Credinţa creşte prin lupta cu îndoielile; virtutea strânge tărie prin rezistenţă în faţa ispitei. (Youth’s Instructor, 1 aprilie 1873)

Toate binecuvântările sunt revărsate asupra acelora care au o legătură vie cu Isus Hristos. Isus nu ne cheamă la Sine ca să ne împrospăteze cu harul şi prezenţa Sa doar pentru câteva ore, pentru ca apoi să ne îndepărteze din lumina Sa şi să ne lase să umblăm despărţiţi de El, în tristeţe şi întuneric. Nu, nu! El ne spune că trebuie să rămânem în El şi El, în noi. Oriunde trebuie împlinită lucrarea Sa, El este prezent, cu blândeţe, iubire şi compasiune. El a pregătit pentru tine şi pentru mine un adăpost trainic în El. El este refugiul nostru. Experienţa noastră trebuie să se lărgească şi să se adâncească. Isus a revărsat întreaga plinătate divină a inexprimabilei Sale iubiri. (…) Vorbeşte despre curaj, despre credinţă, despre speranţă. Fratele meu, sora mea în Domnul, ai curaj! O, cât de puţin cunoaştem ce se află înaintea noastră! Noi ne vom preda cu totul lui Isus, ca să fim în totul ai Lui, şi apoi vom spune: „Nu voia mea, ci voia Ta să se facă Dumnezeule.” (…) Tu ai iubirea plină de gingăşie şi compasiune a Mântuitorului tău. Priveşte întotdeauna la El! Încrede-te continuu în El şi nu te îndoi de iubirea Lui! El ne cunoaşte toate slăbiciunile şi toate nevoile. El ne va da har din belşug pentru ziua de faţă. Priveşte continuu la Isus şi ai curaj! (Letter 1a, 1894) în adevărata credinţă este un optimism, un principiu statornic, pe care nici timpul şi nici truda nu le pot slăbi. (Youth’s Instructor, 21 aprilie 1898)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro