Să trăim în dreptate și evlavie

Devoțional zilnice 7 decembrie 2018

Să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos. (Tit 2:12,13)

Mă rog ca inimile noastre să fie profund impresionate de importanţa trăirii unei vieţi sfinte, aşa încât lumea să cunoască că am fost cu Isus şi că am învăţat de la El. Valoarea creştină nu depinde de talente strălucite, puteri minunate, ci de o inimă curată, o inimă curăţită şi purificată, care reflectă chipul divin. Prezenţa Lui, a Aceluia care Şi-a dat viaţa pentru noi, este cea care face ca sufletul să fie frumos. (…) Oamenii rugăciunii sunt oamenii care au putere. (…)

Nu permite ca fleacurile să-ţi consume timpul şi atenţia. Hrăneşte-ţi mintea cu temele grandioase din Cuvântul lui Dumnezeu. Studierea acestor teme îţi va da putere ca să poţi trece prin încercările şi greutăţile zilelor din urmă şi te va aduce acolo unde vei umbla cu Hristos, îmbrăcat în alb, pentru că eşti vrednic. În Cuvântul lui Dumnezeu, dacă îl studiem şi dacă ne supunem lui, avem un ghid spiritual şi un îndrumător, prin care cele mai rele forme ale răului din noi înşine pot fi aduse la ascultare de Legea Lui. Dacă am permite ca învăţăturile din Cuvânt să ne controleze viaţa, dacă mintea şi inima ar fi aduse sub puterea Lui constrângătoare, relele ce există acum în comunităţi şi în familii nu şi-ar mai găsi locul. Asupra familiilor celor convertiţi vor coborî cele mai curate binecuvântări şi din aceste familii se va răspândi o influenţă care va face ca poporul lui Dumnezeu să fie o putere de partea adevărului. (…)

Acum este timpul de a veghea şi de a te ruga, de a da la o parte orice fel de mândrie şi de egoism. Momentele preţioase, ce sunt în prezent mai mult decât irosite de mulţi, trebuie petrecute în meditaţie şi rugăciune. (…)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro