Salvat în Atacama

Devoțional zilnice 5 august 2018

Şi, apropiindu-se de groapă, a chemat pe Daniel cu un glas plângător. Împăratul a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia Îi slujeşti necurmat, să te scape de lei?” – Daniel 6:20

Întreaga lume urmărea cu atenţie ştirile despre mina din San José, din deşertul Atacama, Chile. Pe 5 august 2010, la ora 2:05 p.m., principala cale de acces în mina de cupru a fost blocată de aproximativ 700 000 de tone de rocă diorită, sau de două ori masa clădirii Empire State. Intrările alternative au fost blocate de rocile căzute şi constituiau o ameninţare din cauza mişcării pietrelor. Un grup de 33 de mineri au fost blocaţi la 700 de metri sub pământ. Hrana pentru situaţii de urgenţă care era în adăpostul din mină avea să le ajungă doar pentru două sau trei zile şi mai exista şi pericolul lipsei de apă şi aer. Mai existau supravieţuitori?

La suprafaţă, aproape de intrarea în mină, s-a instalat Campamento Esperanza (Tabăra speranţei), cu peste 2 000 de membri ai familiilor minerilor, lucrători şi jurnalişti, susţinuţi de pastorul bisericii adventiste locale, Carlos Parra Diaz. Procesul de salvare a fost mai lung decât se aşteptau. După 17 zile, echipajul a reuşit să aibă acces în mină pe o gaură de 17 cm făcută cu burghiul. Minerii au lipit de burghiu o bucată de hârtie pe care scria cu litere roşii: „Suntem bine, în adăpost, toţi 33.”

Le-au fost trimise multe provizii pe acea gaură. Au fost săpate găuri mai largi şi, după 69 de zile, toţi cei 33 de mineri au fost salvaţi cu ajutorul capsulelor de salvare din oţel. Oamenii sărbătoreau ieşirea fiecărui miner. Cu costuri de 20 de milioane de dolari, aceasta a fost una dintre cele mai provocatoare misiuni de salvare din mină din istorie.

Aşa cum acei mineri au fost blocaţi în mina San José, toată omenirea a fost blocată de căderea lui Adam şi Eva în păcat şi a fost condamnată la moarte. Dar Dumnezeu a pus la cale un plan de salvare uimitor pentru a salva omenirea. Hristos a venit în această lume, a murit pe cruce, a înviat din morţi şi ne-a deschis „o cale nouă şi vie” de acces în cer (Evrei 10:20).

Acel plan de salvare este atât de eficient, încât Pavel spune că „unde s-a înmulţit păcatul, harul s-a înmulţit şi mai mult” (Rom. 5:20).

Îţi poţi imagina sărbătoarea care va avea loc în cer când cei răscumpăraţi din toate veacurile vor ajunge în cele din urmă în curţile cereşti? Tu şi cu mine trebuie să fim printre cei răscumpăraţi de harul uimitor al lui Dumnezeu!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro