Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. Așa dar, cât avem prilej, să facem bine la toți, și mai ales fraților în credință. Galateni 6:9-10
Am auzit demult o povestire despre trei bărbați care au pornit spre un sat învecinat deși afară era viscol. Pe drum unul dintre ei a cedat frigului și a căzut. Știind că dacă prietenul său va rămâne acolo, va muri, Ioan a încercat să îl ridice. Însă celălalt bărbat i-a spus să îl lase acolo, căci altfel vor muri toți trei. Dar Ioan a refuzat și a ales să își ajute prietenul. Văzând că ar dura mult mai mult să ajungă la destinație, al treilea bărbat i-a părăsit pe cei doi. Cu greu însă, Ioan a continuat să își poarte prietenul prin nămeți pentru a-l salva. Defapt însăși dorința aceasta l-a ajutat pe Ioan să abandoneze deși era epuizat. În câteva ore, ambii au ajuns în sat, în timp ce din nefericire prietenul care i-a abandonat nu a mai ajuns niciodată.
Ioan a fost salvat tocmai pentru că și-a luat timp să-și ajute prietenul la nevoie, la fel cum și noi ne vom bucura atunci când vom ajuta pe cei din jurul nostru. De fapt atunci noi vom fi și mai aproape de Dumnezeu.
Benjamin Stan