Samson – limitele providenței

Devoțional zilnic

Atunci ea a zis:„Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a zis: „Voi face ca şi mai înainte şi mă voi scutura.” Nu ştia că Domnul Se depărtase de el. Judecători 16:20

Există o limită până la care Dumnezeu este dispus să intervină. Dincolo de acest punct, Dumnezeu nu consideră că este bine să mai meargă. Această limită nu este impusă de lipsa Lui de putere, ci de raționamente care ţin de înţelepciunea Sa şi de interesul omului în cauză.

Atunci când Samson a depăşit măsura apostaziei personale şi a neascultării, manifestarea puterii supranaturale a încetat. El se obişnuise ca de fiecare dată să facă uz de forţa extraordinară a muşchilor săi. Dar in ziua aceea, lucrurile nu au mai fost la fel şi după aceea nimic nu a mai lost ca înainte.

Cele trei condiţii ale nazireatului erau: abţinerea de la băuturi al-i oolice, evitarea atingerii şi consumării lucrurilor necurate şi păstrarea părului netuns. Primele două clauze fuseseră de mult încălcate de Samson; îi mai rămăsese doar purtarea părului lung. Multă vreme el a rezistat îndemnurilor Dalilei de a-şi divulga secretul puterii. Insă a venit o zi în care eroul faptelor extraordinare a cedat cererilor ei lascive. A fost greşeala care a umplut paharul.

Filistenii au reuşit să-l imobilizeze pe cel care le produsese atâtea şi atâtea pierderi, i-au scos ochii şi l-au pus să învârtă o râşniţă în temniţă. Cât de jalnic o fi arătat judecătorul cel viteaz, înlănţuit şi batjocorit de cei pe care îi învinsese de atâtea ori! Această imagine tristă este una ilintre cele mai convingătoare lecţii despre limitele harului şi ale îndurării divine.

Succesul la un pas de tine:

Îţi poţi da seama când limitele harului tău riscă să fie depăşite? Curajul de a privi lucrurile lucid şi dispoziţia de a face ce trebuie te vor salva la vreme de nevoie.

Leave a CommentSubmit