Samuel

Devoțional zilnice 20 aprilie 2018

Samuel creştea, Domnul era cu el şi n-a lăsat să cadă la pământ niciunul din cuvintele sale. Tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, a cunoscut că Domnul pusese pe Samuel proroc al Domnului. (1 Samuel 3:19-20)

Viaţa lui Samuel este un exemplu de credincioşie în timpuri de criză şi apostazie. Născut într-o familie cu frământări, într-o naţiune măcinată de atacurile filistenilor, dar şi de necredincioşia fiilor lui Eli, Samuel ni se prezintă ca un om al ataşamentului absolut faţă de Dumnezeu.

Cum poţi să fii credincios în timpuri de criză? În locul de închinare, starea spirituală nu era una tocmai plăcută, şi totuşi Ana şi Elcana Îi consacră lui Dumnezeu propriul copil. Îl lasă în grija lui Eli, care eşuase în educarea propriilor fii. Era posibil ca Samuel să fie altfel decât fiii lui Eli?

Dumnezeu a intervenit în viaţa lui Samuel încă de la începutul şederii lui la Silo şi nu a lăsat ca un copil, care putea fi uşor influenţat, să fie modelat după caracterul omului.

Samuel dă dovadă de supunere şi credincioşie faţă de Eli şi faţă de Dumnezeu. Atunci când este chemat, el răspunde: „Iată-mă, căci m-ai chemat!” Aceasta înseamnă să înţelegi locul pe care Dumnezeu ţi-l oferă şi să asculţi chemarea pe care ţi-o face.

Această trăsătură de caracter a dominat viaţa lui Samuel. Chiar şi atunci când israeliţii au cerut un împărat, el a continuat să se roage lui Dumnezeu şi să caute sfat şi ajutor la El.

Preocuparea lui Samuel a fost aceea de a educa o naţiune, de a aduce redeşteptare şi de a-i chema pe oameni la închinarea adevărată şi la slujirea lui Dumnezeu.

Şi astăzi este nevoie de oameni ca Samuel: supuşi Cuvântului Domnului, ascultători şi consacraţi. Oameni care nu se vor uita la împrejurări pentru a decide dacă merită să slujeşti pe Dumnezeu sau nu.

„Nevoia cea mai mare pe care o are lumea este aceea de bărbaţi — bărbaţi care să nu se lase cumpăraţi sau vânduţi, bărbaţi care să fie cinstiţi şi credincioşi în adâncul sufletului lor, bărbaţi care să nu se teamă să spună păcatului pe nume, bărbaţi a căror conştiinţă este la fel de bine orientată către datorie precum este acul busolei către pol, bărbaţi care vor lua poziţie neclintită pentru adevăr chiar dacă s-ar prăbuşi cerurile.” (Educaţie, p. 57, orig.)

Ilie Panaite, pastor, Conferința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro