Șapte diaconi – calificări de bază

Devoțional zilnic

De aceea, fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi, vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta. Fapte 6:3

De la alegerea lui Matia, lucrurile au mai evoluat puţin. În timp ce la alegerea sa criteriile de selecţie erau conjuncturale, la alegerea celor şapte diaconi, criteriile de selecţie se refereau în mod vădit la calităţi personale. Viitorii diaconi trebuiau să fie oameni vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune.

Vorbirea de bine este o publicitate naturală pe care cineva o merită atunci când viaţa sa reuşeşte să se desprindă de rutina zilnică şi să se impună cu ceva semnificativ. Poate fi vorba de bunătatea, răbdarea, hărnicia, ingeniozitatea sau oricare alt lucru pe care oamenii încep să-l aprecieze. Încet, dar sigur, omul capătă o imagine publică bună şi se bucură de încrederea semenilor. Atunci când numele său este rostit undeva, cei prezenţi se exprimă cu bucurie, lăudând viaţa şi faptele celui în cauză.

Prezenţa Duhului Sfânt în viaţa cuiva este recunoscută mai ales prin elementele vieţii spirituale. Vorbirea este probabil cea mai importantă manifestare a comportamentului, şi aceasta se face repede remarcată. În măsura în care nu este în mod meşteşugit condusă ca să inducă în eroare, vorbirea exprimă preocupări şi interese legate de Dumnezeu şi Evanghelie. Roadele Duhului Sfânt procură alte dovezi ale prezenţei Sale în viaţa credinciosului.

Înţelepciunea este mai mult decât inteligenţă nativă. Ea este mai ales prevedere şi judecată sănătoasă. Înţelepciunea este capacitatea de a întâmpina provocările vieţii într-o manieră care să ofere soluţii valabile pe termen lung.

Succesul la un pas de tine:

Încrederea celor din jur este unul dintre cele mai importante dovezi de reuşită. Ea se câştigă prin calitatea caracterului.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit