Sara – provocarea imposibilului

Devoțional zilnice 15 ianuarie 2019

Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine şi Sara va avea un fiu, Geneza 18:14

Avram şi Sara se obişnuiseră deja cu făgăduinţa lui Dumnezeu de a le da un moştenitor, dar se obişnuiseră şi cu ideea că această făgăduinţă va rămâne neîmplinită. Ei au făcut tot ce se pricepeau pentru a-L ajuta pe Dumnezeu să transpună vorba în fapte, dar în urma greşelilor copilăreşti pe care le săvârşiseră, s-au resemnat. Acum nu mai ştiau ce să facă. Nu mai aveau nicio variantă la care să se mai gândească sau pe care s-o mai încerce.

Ideea lor despre Dumnezeu fusese deteriorată destul de serios. Dacă ar fi privit cu mai multă atenţie la intervenţiile Sale din trecut, ar fi putut găsi motive şi argumente puternice pe care să-şi sprijine aşteptarea şi credinţa.

Într-o zi, sub înfăţişarea unor vizitatori de ocazie, Dumnezeu a venit în casa lor. Întrebarea pe care El le-a pus-o trece de rafinamentul stilului de vorbire: „Este oare ceva prea greu pentru Domnul?” Răspunsul se impune de la sine: Nimic nu depăşeşte atotputernicia Sa.

Pentru a se putea manifesta, puterea lui Dumnezeu are nevoie de condiţii optime, iar acestea sunt furnizate chiar de limitele şi neputinţa umană. Calea obişnuită pe care o foloseşte Dumnezeu cu noi şi pentru noi este naturală, dar la fel de obişnuită este pentru El şi cea supranaturală. Bine au formulat teologii acest lucru atunci când au spus că limitele sau neputinţa omului sunt ocaziile de aur ale lui Dumnezeu.

Succesul la un pas de tine:

La ce te aştepţi atunci când constaţi că nu se mai poate face nimic? Adu-ţi aminte că supranaturalul trece dincolo de punctul în care se opresc puterile omeneşti. Mergi alături de Dumnezeu!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro