Saul din Tars – transformări radicale

Devoțional zilnic 13 octombrie 2019

Tremurând şi plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?” „Scoală-te” i-a zis Domnul, „intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci.” Fapte 9:6

Viaţa lui Saul din Tars este unul dintre cele mai interesante experimente ale credinţei. Intr-o primă parte a vieţii şi tinereţii sale, Saul şi-a dezvoltat o credinţă bazată pe moştenirea tradiţiilor poporului său. El şi-a însuşit cu sârg cunoştinţele şi practica acestei credinţe. Dascălii şi cărţile i-au transmis convingeri puternice privind calea de urmat pentru viaţa personală. Acest nivel începător nu a fost de neglijat nici chiar în experienţa sa ulterioară, dar Saul avea nevoie de un salt calitativ. Continuând drumul pe acelaşi palier, el se lupta împotriva voinţei descoperite a lui Dumnezeu.

Viaţa lui Saul din Tars avea nevoie de o transformare radicală. Acest pas trebuia făcut cu o anumită vigoare, de aceea Dumnezeu a intervenit dramatic. Saul a fost efectiv confruntat de Dumnezeu la poarta Damascului. Prima lecţie de bază pe care a învăţat-o chiar acolo, căzut în drum înaintea lui Dumnezeu, a fost dispoziţia de a se lăsa călăuzit.

În mod paradoxal, chiar unul dintre cei pe care el venise să-i persecute şi să-i omoare a devenit primul său sfetnic şi cel care i-a împlinit primele nevoi în procesul transformării la care Dumnezeu îl supunea. Deocamdată Saul trebuia să intre în Damasc şi să fie pe fază cu ceea ce va mai urma. Pe această cale, el începuse să practice deja dependenţa de Dumnezeu şi călăuzirea Sa. Transformarea lui Saul din Tars în Pavel, apostol al neamurilor, începuse bine şi, în anii care vor urma, Dumnezeu avea să desăvârşească această lucrare, în cele mai bune condiţii.

Succesul la un pas de tine:

Saltul calitativ este o nevoie imperioasă, chiar dacă presupune stres enorm şi disconfort maxim. Merită. Acceptă-l!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro