Serafimii și Heruvimii, vestitorii sfințeniei lui Dumnezeu

Devoțional zilnice 27 decembrie 2018

Mi-a atins gura cu el și a zis: „Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit!” Am auzit glasul Domnului, întrebând: „Pe cine să trimit și cine va merge pentru Noi?” Eu am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!” (Isaia 6:7-8)

Serafimii și heruvimii sunt grupuri de îngeri care slujesc în imediata prezență a lui Dumnezeu, în locul cel mai sfânt. Ei manifestă un respect deosebit față de prezența lui Dumnezeu, iar pe omul păcătos îl fac conștient de sfințenia lui Dumnezeu. Într-o vreme de strâmtorare în istoria lui Iuda, Isaia vede tronul lui Dumnezeu înconjurat de serafimi, ființele cu aspect de foc ale lui Dumnezeu. Atunci când profetul înțelege că Dumnezeu este sfânt și slava Lui umple pământul, devine conștient de păcătoșenia Lui și se declară vinovat. În momentul acela, unul dintre serafimi îi atinge buzele cu tăciunele aprins luat de pe altar, iar nelegiuirea sa este îndepărtată și păcatul lui, ispășit.

Deseori împroșcăm cu foc pe semenii noștri, atunci când îi condamnăm sau îi învinovățim. Suntem în stare să producem mare pagubă prin cuvintele noastre (Proverbele 16:27; 26:20; Iacov 3:6). De aceea trebuie ca focul sfânt provenit de la altarul Domnului să ne atingă buzele și, astfel, în loc de condamnare, să ne mărturisim sincer păcatele. Iar atunci când Dumnezeu ne cheamă, să mergem în numele Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh cu vestea bună, cu Evanghelia veșnică la oamenii pierduți, să ascultăm de invitația Lui, pentru că nu putem face altfel (Ieremia 20:9).

Tronul lui Dumnezeu este înconjurat de heruvimi, patru făpturi vii ale căror fețe se aseamănă cu leul, cu boul, cu omul și cu vulturul. Exteriorul lor ilustrează patru aspecte ale activității și caracterului lor: o îndrăzneală asemănătoare cu a leului, o răbdare și o supunere asemănătoare cu cea a vițelului, o inteligență și o dragoste asemănătoare cu cea a omului, o vedere ascuțită și o iuțeală ca cea a vulturului. Glasul lor asemenea serafimilor slăvește sfințenia lui Dumnezeu (Apocalipsa 4:7-8). Ezechiel îi vede în mișcare (1:12.14, 10:19), pentru că ei poartă tronul lui Dumnezeu dintr-un loc în altul (10:18-19; 2 Samuel 6:2). Dumnezeu Își vizitează poporul în Babilon și le slujește ca templu în robie (Ezechiel 11:16; Isaia 57:15).

Dumnezeu este cu tine în cele mai grele circumstanțe ale vieții tale și devine templu pentru tine la vreme de nevoie. Îți atinge buzele, îți curăță inima, ca să devii vestitorul, purtătorul sfințeniei Sale printre oameni. Așa să te ajute Dumnezeu și astăzi!

Szabo Laszlo Csaba, pastor Conferința Transilvania de Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro