Seva dătătoare de viață, 12 ianuarie

Pe când era Apolo în Corint, Pavel, după ce a trecut prin ţinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a întâlnit pe câțiva ucenici şi le -a zis:«Aţi primit voi Duhul Sfânt când aţi crezut?» Ei i-au răspuns: «Nici n-am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfânt»  Faptele Apostolilor 19:1, 2.

Astăzi, sunt mulți tot atât de neștiutori în ceea ce privește lucrarea Duhului Sfânt asupra inimii, cum fuseseră credincioșii aceia din Efes; totuși, nici un alt adevăr nu este învățat mai clar în Cuvântul lui Dumnezeu decât acesta. Profeții și apostolii au stăruit asupra acestei teme. Însuși Hristos ne atrage atenția asupra dezvoltării lumii vegetale ca o ilustrare a lucrării Duhului Sfânt în susținerea vieții spirituale. Seva viței ridicându-se din rădăcină este împrăștiată în ramuri, ajutând la creștere şi producând flori şi rod. Tot la fel, puterea dătătoare de viață a Duhului Sfânt, pornind de la Mântuitorul, pătrunde şi stăpânește sufletul, reînnoiește motivele şi sentimentele şi aduce până şi gândurile în ascultare de voința lui Dumnezeu, făcând în stare pe primitor să aducă roadele prețioase ale faptelor sfinte.

Autorul vieții spirituale este nevăzut şi modul exact în care această viață este împărtășită şi susținută este dincolo de puterea de explicare a filozofiei omenești. Totuşi, lucrările Spiritului sunt totdeauna în armonie cu Cuvântul scris. După cum este în lumea naturală, la fel este şi în cea spirituală. Viaţa naturală este păstrată clipă de clipă prin puterea divină; totuşi, ea nu este susţinută printr-o minune directă, ci prin folosirea binecuvântărilor puse la dispoziţia noastră. Tot astfel, viaţa spirituală este susţinută prin folosirea acelor mijloace rânduite de Providenţă. Dacă urmaşul lui Hristos doreşte să crească „la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4,13), el trebuie să mănânce pâinea vieţii şi să bea apa mântuirii. El trebuie să vegheze, să se roage şi să lucreze, ascultând în totul de îndrumările lui Dumnezeu date prin Cuvântul Său. – Faptele Apostolilor, p. 284, 285.

Devoționalul face parte din cartea  ”Ye Shall Receive Power ”  de Ellen G. White.  

Adaptare: Adina Păltineanu

Articolul Seva dătătoare de viață, 12 ianuarie apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro