Și pământul s-a cutremurat

Devoțional zilnice 1 noiembrie 2018

Când a rupt Mielul pecetea a şasea, m-am uitat şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ… – Apocalipsa 6:12

De-a lungul istoriei, lumea a fost martoră la multe dezastre naturale crunte. Isus a avertizat că la apropierea timpului sfârșitului „pe alocuri” vor apărea cutremure de pământ (Matei 24:7-8). Apocalipsa 6:12 a prezis „un mare cutremur de pământ” la deschiderea peceţii a șasea. Pentru adventiștii de ziua a șaptea, această prezicere s-a împlinit cu teribilul cutremur de pământ care a lovit Lisabona în dimineaţa de duminică din 1 noiembrie 1755, de Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, una dintre cele mai importante sărbători catolice.

Otto Friedrich spune că mai multe persoane au pretins în prealabil că au primit descoperiri supranaturale în care li se spunea că Lisabona, Regina Mării, va fi pedepsită pentru răutatea ei. Chiar în noaptea de dinaintea cutremurului, părintele Manuel Portal de Oratory „a visat că Lisabona va fi devastată de două cutremure succesive” (The End of the World: A History, p. 179).

Oricare ar fi fost originea acestor descoperiri, în acea dimineaţă tragică, la scurt timp după ora 9:30, când mulţi credincioși erau în bisericile lor participând la liturghie, Lisabona a fost cumplit zguduită timp de zece minute de trei catastrofe seismice, urmate de un val de reflux și de un foc devastator care a ţinut o săptămână. Între treizeci şi patruzeci de mii de oameni și-au pierdut viaţa în Lisabona și alţi zece mii în altă parte.

Niciun alt cutremur nu a mai avut un impact atât de hotărâtor din punct de vedere filozofic, cultural și religios. Chiar și Voltaire s-a referit la el ca la „o dovadă împotriva optimismului”. Harry Fielding Reid l-a calificat ca „cel mai notabil cutremur din istorie”. T.H. Kendrich a afirmat despre cutremurul din Lisabona că a șocat „civilizaţia de Vest mai mult decât oricare alt eveniment de la căderea Imperiului Roman din secolul al V-lea”. Titlul remarcabilei cărţi a lui Edward Paice, Mânia lui Dumnezeu: Marele cutremur de pământ de la Lisabona din 1755 (2008) exprimă
bine profunzimea semnificaţiei religioase a acelei catastrofe.

Cutremurul de la Lisabona poate fi considerat primul semn important în secvenţa de cutremur/soare/lună/stele din Apocalipsa 6:12-13. Mulţi oameni au fost convinși că timpul judecăţii lui Dumnezeu a sosit. Noi suntem astăzi cu mult mai aproape de sfârșit decât au fost ei. Doamne, deschide-ne ochii ca să vedem semnele apropiatei Tale reveniri și astăzi să fim gata pentru acel eveniment glorios!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro