Simon vrăjitorul – adevărata simonie

Devoțional zilnic

Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani!” Fapte 8:20

Este un lucru rău atunci când viaţa socială este afectată grav de corupţie şi când banii devin principalul factor de mişcare şi interes. Dar când corupţia se furişează în domeniul vieţii religioase, lucrurile devin mai mult decât jenante. Atunci când posturile în ierarhia bisericii se câştigă cu bani, este semnul că sistemul are nevoie grabnică de reformă şi refacere.

Simon Magul a fost impresionat de forţa darurilor spirituale ale apostolilor şi era interesat să le poată obţine. Ne mai având răbdare să studieze şi să înţeleagă cum stau lucrurile cu darea şi primirea acestor daruri, el s-a grăbit să ofere bani pentru a fi iniţiat în tainele credinţei şi lucrării Duhului Sfânt. În această situaţie. Petru s-a văzut nevoit să fie foarte drastic şi explicit. El a rostit o sentinţă care trebuia să clarifice odată pentru totdeauna lucrurile nu numai pentru Simon Magul, dar şi pentru oricine ar mai îndrăzni să repete această greşeală.

Pornind de Ia acest episod al Faptelor Apostolilor, apare o categorie nouă în domeniul vieţii religioase: simonia. Păcatul simoniei constă în traficul cu lucruri sfinte, iar măsura oficială adoptată de biserică este excomunicarea. Răul enorm care decurge din acest viciu este acela că imaginea despre Dumnezeu, caracterul şi lucrarea Sa este afectată grav. Astfel se explică de ce şi reacţia apostolului Petru a fost atât de dură şi ireconciliantă. Darurile lui Dumnezeu pot fi acceptate sau respinse, valorificate sau neglijate, dar nu pot fi obiect de tranzacţie. Banii nu pot avea niciun amestec în domeniul harului divin.

Succesul la un pas de tine:

Favoarea divină este nemeritată. Darurile lui Dumnezeu sunt un semn al măreţiei iubirii Sale, iar actele de donaţie din partea noastră sunt expresii de recunoştinţă şi mulţumire, nu de schimb comercial!

Leave a CommentSubmit