Spre infinit şi mai presus de acesta

Pe toţi cei ce poartă Numele Meu şi pe care i-am făcut spre slava Mea. (Isaia 43:7)

Ai văzut filmul animat Toy Story? Acest film constituie un eveniment cinematografic, deoarece aceasta a fost prima bandă desenată cu efecte speciale numerice tridimensionale din istoria cinematografiei. Bineînţeles, totul era făcut pe calculator, şi nu e de mirare că Steve Jobs, fondatorul Pixar, firma care a dezvoltat programul folosit în film, a jucat un rol fundamental în această nouă etapă a cinematografiei animate.

Toy Story se desfăşoară în jurul a două personaje principale, cowboy-ul Woody, care simte că rolul lui de jucărie preferată a unui copil este în pericol după sosirea astronautului Buzz L’Éclair. În biografia lui Jobs, scrisă de Walter Isaacson, trauma principală este rezumată astfel: „Toată lumea a trecut prin traumatica experienţă în copilărie de a fi pierdut o jucărie. Povestea noastră începe cu punctul de vedere al jucăriei care pierde şi încearcă să recupereze unicul lucru care are importanţă: copiii să se joace cu această jucărie. Acest raţionament este la baza existenţei tuturor jucăriilor” (Steve Jobs, p. 362). Îmi place acest concept: jucăria este fericită când joacă rolul pentru care a fost creată, adică atunci când copilul se joacă cu ea. Aceasta este esenţa oricărei jucării. Este aspiraţia oricărei jucării şi după aceasta suspină jucăriile din povestea noastră.

Orice obiect creat are o funcţie specifică. Maşina de spălat este utilă atunci când spală. Creionul joacă rolul pentru care a fost creat atunci când scrie. În fine, orice obiect, oricât de simplu ar fi, cunoaşte împlinirea făcând munca pentru care a fost fabricat.

Thomas Carlyle a spus: „Un om fără scop este ca o barcă fără cârmă, un suflu, un nimic, şi nu un om.” Care este motivul pentru care ne-a creat Dumnezeu? „I-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit şi i-am alcătuit” (Isaia 43:7). Bineînţeles că aceasta nu înseamnă să stai şi să cânţi toată ziua în biserică, ci în tot ceea ce faci să-L onorezi şi să-L glorifici pe Creator. Vei fi fericit atunci când vei îndeplini acest scop. Ce vei câştiga în plus dacă vei realiza lucrarea pentru care ai fost creat? Vei simţi că vei putea să ajungi, precum Buzz L’Éclair, „spre infinit…” sau chiar mai sus.

#creatcuunscop #închinareCreatorului

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro