Stadiul de dezvoltare completă

Devoțional zilnic 13 februarie 2020

Ci creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava, acum şi în ziua veşniciei. Amin. 2 Petru 3:18

Când eram însărcinată în luna a opta cu al treilea copil, am participat la un studiu biblic în timpul săptămânii care se concentra pe maturizarea spirituală şi cum să devii un slujitor matur al lui Hristos. În timp ce studiam, fiul meu a început să mă lovească extrem de energic, iar eu nu mă puteam gândi la altceva decât la cât de fericită voi fi atunci când sarcina se va termina.

În acel moment am realizat că maturitatea spirituală este extrem de asemănătoare cu procesul de dezvoltare a copilului. Când ne predăm prima oară inima şi viaţa lui Dumnezeu, devenim o nouă fiinţă. La început suntem micuţi şi complet incapabili să supravieţuim pe cont propriu, complet dependenţi de Tatăl ceresc. Totuşi, atâta timp cât suntem conectaţi la Dumnezeu, continuăm să creştem şi să prosperăm şi, într-un final, ajungem să putem funcţiona în lume ca un creştin care trăieşte, respiră şi este complet maturizat. Dacă, în acest timp, se întâmplă ceva greşit, atunci gestaţia noastră este expusă riscului şi, din nefericire, e posibil să nu atingem niciodată maturitatea totală.

Mi-L imaginez pe Dumnezeu ca pe o mamă nerăbdătoare care numără zilele până când sarcina va ajunge la termen, iar copilaşul ei va veni pe această lume. El aşteaptă ziua în care păcatul nu va mai exista, când Isus va veni să îşi ia copiii. Aşteaptă acea zi cu nerăbdare, dorindu-Şi foarte mult să fie cu noi, dar ştiind că, dacă această zi ar veni prea repede, nu toată lumea ar fi pregătită. Aşa că El continuă să aştepte, ştiind că unii au nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la o dezvoltare deplină.

Între timp, avem nevoie să ne ataşăm în continuare de Dumnezeu, realizând cât de dependenţi suntem de El pentru creşterea, dezvoltarea noastră spirituală. Haideţi să acumulăm de la El cât mai multă hrană, pentru a deveni creştini complet dezvoltaţi atunci când va veni timpul eliberării noastre şi vom fi reuniţi cu Tatăl ceresc!

Tată, Îţi mulţumesc că ne dai timp să creştem şi să ne maturizăm în Tine! Te rog, ajută-ne să devenim creştinii pe care îi doreşti, gata pentru lume şi gata pentru naşterea din nou!


Asheley Woodruff

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro