Comisia Europeană a stabilit o limită legală a conţinutului de grăsmi trans din alimentele comercializate pe piaţa Uniunii Europene. Produsele alimentare neconforme nu vor mai putea fi comercializate după 1 aprilie 2021.

Regulamentul, care a fost adoptat pe 24 aprilie, are în vedere prevenirea unor afecţiuni a căror declanșare este influenţată de alimentaţie: bolile cardiovasculare, circulatorii, diabetul, cancerul, boala Alzheimer.

Odată cu adoptarea regulamentului, produsele alimentare procesate, comercializate pe teritoriul Uniunii Europene vor putea conţine maximum 2% acizi grași trans. Furnizorii au la dispoziţie aproape doi ani pentru a-și adapta produsele la noile prevederi.

Grăsimile trans sunt obţinute prin adăugarea hidrogenului în uleiul vegetal și se găsesc în produse precum margarina, chips-uri, supe la plic, produse de patiserie și cofetărie. Ele au o rata mare de utilizare în industria alimentară fiindcă rezistenţa crescută la factorii de mediu îi asigură un termen de valabilitate mai mare. Însă acest tip de grăsimi sunt dăunătoare fiindcă pot crește nivelul de colesterol nociv, pot duce la apariţia depunerilor de grăsime pe artere, ceea provoacă diverse boli cardiace și chiar accidente vascular-cerebrale. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în fiecare an nu mai puţin de 500.000 oameni își pierd viaţa din pricina consumului de grăsimi trans.

Grăsimile trans sunt uneori dificil de identificat în lista de ingrediente de pe etichetele produselor din comerţ. În SUA, de pildă, care a pornit mai devreme dcât UE războiul împotriva grăsimilor trans, reglementările FDA privind etichetarea permit ca o cantitate de până la 0,49 grame de grăsimi trans pe porţie să fie menţionată drept 0 grame, așa cum reclama Eric Brandt, autorul unui studiu Yale pe subiect. De multe ori, prezenţa grăsimilor trans în alimente este semnalată de denumire „uleiuri parţial hidrogenate”.

Potrivit Hotnews, pe piaţa europeană există în acest moment produse care conţin chiar și în proporţie de 40-50% acizi grași trans nesaturaţi. Acestea sunt prezente în special pe piaţa sud și sud-est europeană.

Problema restricţionării conţinutului de grăsimi trans în alimentele în Uniunea Europeană a fost luată în discuţie, pentru prima dată, la 4 decembrie 2009, când Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară a adoptat un aviz știinţific în care concluzionează că aportul de acizi grași trans ar trebui să fie cât mai mic posibil în contextul unei diete adecvate din punct de vedere nutriţional. În 2016, Parlamentul European a votat o rezoluţie în acest sens. Documentul votat atunci sublinia că, la nivelul UE, doar 1 din 3 consumatori știe ce sunt grăsimile trans. Statistica a fost folosită în motivarea rezoluţiei, ca argument că măsurile de etichetare nu sunt nici suficiente, nici eficiente.

Danemarca este primul stat membru UE care a limitat prin lege conţinutul de acizi grași trans în uleiuri și grăsimi, în 2003. Un studiu realizat de Consiliul pentru Nutriţie al Danemarcei a constatat că margarina este principala sursă de grăsimi Trans urmată de produsele ambalate, produse de panificaţie și de cofetărie. Limite asemănătoare la nivel naţional au mai fost introduse în Austria, în 2009, Ungaria, în 2013, Norvegia, în 2014.

Alimentaţia deficitară ucide astăzi mai mulţi oameni decât fumatul, a arătat un studiu uriaș, finanţat de Fundaţia „Bill și Melinda Gates” și publicat în prestigiosul jurnal medical The Lancet. Cercetarea a scos la iveală faptul că 1 din 5 decese, la nivel global, este provocat de hrana inadecvată. Oamenii de știinţă spun că alimentaţia de proastă calitate, nu obezitatea, este de vină pentru bolile cu cel mai înalt grad de mortalitate astăzi: bolile cardiovasculare și cancerul.