Știinţa a subapreciat efectele nocive ale lipsei de somn

semneletimpului.ro

Laboratorul pentru Cercetarea privind Somnul și Învăţarea, din cadrul Universităţii de Stat din Michigan (MSU), a efectuat unul dintre cele mai ample studii privind somnul, dezvăluind că privarea de somn ne afectează mult mai mult decât au sugerat teoriile anterioare.

Publicat în Journal of Experimental Psychology: General, studiul este primul care a evaluat modul în care privarea de somn afectează menţinerea ritmului sau capacitatea de a finaliza o sarcină care necesită parcurgerea unei serii de pași. Acest studiu se bazează pe cercetările anterioare ale oamenilor de știinţă specializaţi în cercetarea privind somnul de la MSU, care cuantificaseră deja efectul lipsei de somn asupra capacităţii unei persoane de a urma o procedură și de a-și menţine atenţia.

„Cercetările noastre au arătat că privarea de somn dublează riscul erorilor provocate de incapacitatea de a etapiza corect și triplează numărul sincopelor de atenţie, ceea ce este cu adevărat uimitor”, a declarat Kimberly Fenn, autor al studiului. „Persoanele care nu dorm suficient trebuie să fie prudente în absolut tot ceea ce fac și nu trebuie să se bazeze pe ideea că sigur nu vor face erori costisitoare. Deseori – de exemplu, la volanul unei mașini – aceste erori pot avea consecinţe tragice.”

Împărtășindu-și concluziile cu privire la efectele distincte pe care le are privarea de somn asupra funcţiei cognitive, Fenn și colaboratorii săi speră că oamenii vor recunoaște cât de puternic le sunt afectate abilităţile din cauza lipsei de somn.

„Rezultatele noastre au contrazis o teorie comună care sugerează că atenţia este singura funcţie cognitivă afectată de privarea de somn”, a declarat Michelle Stepan, coautoare în cadrul aceluiași studiu. „Unii oameni se pot achita de unele sarcini de rutină, chiar și atunci când sunt nedormiţi; de exemplu, un medic care ia tensiunea unui pacient. Dar rezultatele noastre sugerează că finalizarea unei activităţi care necesită urmărirea mai multor pași, de exemplu, finalizarea unei operaţii chirurgicale, în cazul medicului, este mult mai riscantă în condiţiile privării de somn.”

Cercetătorii au recrutat 138 de persoane pentru a participa la evaluarea somnului de peste noapte; 77 au rămas treze toată noaptea și 61 s-au dus acasă să doarmă. Seara, toţi participanţii au primit de rezolvat două sarcini cognitive separate: una a măsurat timpul de reacţie la un stimul, iar cealaltă a măsurat capacitatea participanţilor de a-și urmări poziţia într-o serie de pași fără a omite sau a repeta un pas, nici chiar după câteva întreruperi. Participanţii au repetat apoi ambele sarcini dimineaţa pentru a vedea cum privarea de somn le-a afectat performanţa.

„După ce au fost întrerupţi, participanţii au avut o rată de eroare de 15% seara, care, în dimineaţa următoare, a crescut la aproximativ 30% pentru grupul lipsit de somn”, a menţionat Stepan. „Scorurile de dimineaţă ale participanţilor odihniţi au fost similare cu cele din seara precedentă. Există unele sarcini pe care oamenii le pot face pe pilot automat, care nu pot fi afectate de lipsa somnului”, a spus Fenn. „Cu toate acestea, privarea de somn provoacă deficite răspândite în toate aspectele vieţii.”

Există peste 20 de studii epidemiologice majore care indică faptul că lipsa orelor suficiente de somn ne scurtează viaţa. Iar înaintarea în vârstă nu face decât să potenţeze acest efect. Astfel că, de la 45 de ani în sus, a dormi mai puţin de 6 ore pe noapte este echivalentul unui risc de 200% mai crescut de a face un infarct sau un atac vascular cerebral.

Privarea de somn este ușor de identificat. Dacă ai mai dormi după ce îţi sună alarma de la ceas, dacă nu ești bun de nimic până nu îţi bei cafeaua, dacă pe la 10-12 ziua te ia un somn dulce și irezistibil, iar după-amiază nu știi cum să faci să ajungi mai repede în pat, e destul de evident că organismul tău suferă din pricina unei odihne deficitare, care, permanentizată, te va costa mai mult decât poţi să estimezi acum.

Lipsa somnului îngrașă, scade imunitatea, predispune la boli de memorie, îţi înceţoșază mintea și îţi crește iritabilitatea, îţi scurtează viaţa și îţi macină relaţiile. Îţi mișcorează fizic creierul și, spun cercetătorii, te deprimă.

Leave a CommentSubmit