„Cel puţin la nivelul activităţii neuronale, creierul feminin răspunde în același mod cu cel masculin la pornografie”, declară Hamid Noori, coordonatorul unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Max Planck Institute for Biological Cybernetics.
Deși ideea că există diferenţe de gen în ce privește modul în care creierul procesează pornografia este una frecvent întâlnită, un studiu publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences arată că este vorba mai degrabă de o percepţie bazată pe convenţiile sociale. În realitate, nu există diferenţe semnificative în modul în care creierul procesează astfel de imagini la ambele sexe, susţin autorii studiului.
Cercetătorii au analizat date din 61 de studii, la care au participat 1.850 de voluntari, creierul acestora fiind scanat în timp ce priveau imagini sau clipuri video cu un conţinut pornografic. Rezultatele au arătat că există puţine diferenţe funcţionale în răspunsul creierului la pornografie, în cazul ambelor sexe activându-se aceleași regiuni ale creierului, inclusiv cortexul insular și amigdala.
„Multe dintre aceste regiuni sunt asociate și procesării informaţiilor emoţionale, iar o parte din ele sunt conectate la circuitele de procesare a recompensei”, a declarat Noori.
Potrivit autorilor studiului, în trecut ar fi fost supraestimate diferenţele dintre răspunsul creierului masculin și feminin la imagini erotice, iar studiile ar fi putut fi afectate de dimensiunile prea mici ale lotului de voluntari. Totuși, autorii recunosc că studiul lor s-a concentrat pe regiuni mari din creier și că există posibilitatea ca să existe totuși diferenţe în răspunsul celor două sexe, dar ele să se manifeste mai degrabă la nivel celular.
Un studiu publicat în 2019 în Journal of Women’s Health a arătat că femeile consumatoare de materiale pornografice activează în minte, în timpul relaţiilor sexuale cu partenerul, imaginile pornografice urmărite, ceea ce se asociază cu rate mai mari ale nesiguranţei privind aspectul lor fizic, dar și cu diminuarea satisfacţiei aduse de acte intime precum sărutul sau mângîierea partenerului.
În 2014, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltarea Umană din Berlin au descoperit că orele și anii în care au fost consumate materiale pornografice se asociază cu o scădere a conţinutului de materie cenușie din regiunile creierului asociate cu recompensa. Cercetătorul care a coordonat studiul, Simone Kühn, a emis ipoteza că „un consum regulat de pornografie elimină mai mult sau mai puţin sistemul de recompensă al creierului”.
Alte studii au arătat că utilizatorii de pornografie raportează preferinţe sexuale alterate, dar și o satisfacţie sexuală diminuată, precum și probleme de intimitate și de atașament în viaţa de cuplu.
Inventariind o serie de efecte negative ale pornografiei, relevate fie de studii, fie de mărturisirile clienţilor săi, cunoscutul psiholog american Philip Zimbardo concluziona: „Dacă vom continua să negăm că pornografia reprezintă o problemă pentru unii oameni, vom nega și faptul că aceștia, dintre care mulţi sunt minori, pot să fie ajutaţi și îndrumaţi”.