Studiu: Numărul românilor cu opinii pozitive despre mareșalul Antonescu și despre Mișcarea Legionară, în creștere

Numai o treime dintre români știu că Holocaustul a avut loc și în România, iar aproape jumătate cred că Ion Antonescu ar trebui reabilitat sunt doar două dintre concluziile unui studiu realizat anual de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.

Studiul a arătat că imaginea minorităţilor este una mai degrabă neutră în 2019, comparativ cu 2017. Romii au înregistrat cel mai mare nivel al distanţei sociale, iar evreii, cel mai mic, fiind percepuţi ca având o contribuţie folositoare la nivel regional sau ocupaţional. Astfel, folosind scara de măsurare a distanţei sociale Bogardus (unde 1 reprezintă cea mai apropiată relaţie acceptată cu un membru al unei minorităţi, cea de familie, iar 7, cea mai îndepărtată  minoritarul nu este bine-venit nici măcar în România), cea mai mare toleranţă se manifestă în raport cu evreii (3,6) și maghiarii (4), iar cea mai scăzută, în raport cu romii (4,7). Totuși, diferenţele variază în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor: locuitorii Bucureștiului și ai orașelor mari sunt mai puţin toleranţi faţă de romi și maghiari, cei din orașele de provincie se dovedesc mai toleranţi faţă de maghiari și evrei, iar locuitorii din orașele mici, sub 200.000 de locuitori, sunt mai toleranţi faţă de evrei și refugiaţi. Populaţia din mediul rural este mai tolerantă faţă de evrei decât faţă de orice altă minoritate.

Studiul arată că trei sferturi dintre români au auzit de Holocaust (76%, comparativ cu 68% în 2016), cel mai slab grad de cunoaștere a acestui subiect înregistrându-se în mediul rural. În timp ce 71% dintre respondenţi localizează Holocaustul în Germania, doar o treime știu că Holocaustul a avut loc și în România. Jumătate dintre români asociază Holocaustul din România cu deportarea romilor în Transnistria (49%), iar faţă de acum 2 ani a scăzut procentul celor care știu că evreii au fost deportaţi în lagăre controlate de Germania (43%, faţă de 71%), respectiv în Transnistria (35%, faţă de 38%).

Potrivit respondenţilor, factorii vinovaţi de Holocaustul din România sunt Ion Antonescu (53%), Mișcarea Legionară (58%), guvernele României din 1940-1944 (51%), presa și literatura antisemită (49%). Regele Mihai este considerat cel mai puţin responsabil de acest eveniment istoric violent (7%, faţă de 19%, în 2017).

Per ansamblu, predomină opiniile pozitive despre mareșalul Antonescu, deși este în creștere și numărul celor care îl condamnă. Astfel, 46% dintre români cred că Antonescu ar trebui reabilitat (faţă de 29%, în 2017) și că are meritul de a fi întregit România mare (50%, faţă de 24%, în 2017). De asemenea, este în creștere și numărul celor care cred că Antonescu nu a fost patriot (41%, faţă de 24%, în 2017) sau strateg (39%, faţă de 17%).

Ponderea ridicată a persoanelor care nu au răspuns sau nu au o opinie cu privire la Mișcarea Legionară arată o imagine neclar conturată asupra organizaţiei, spun cercetătorii. O treime dintre români nu au nicio opinie despre legionari. În timp ce 57% dintre români cred că mișcarea este vinovată de crime împotriva unor lideri politici, 41% cred că a fost vorba despre o organizaţie teroristă. Pe de altă parte, a crescut și numărul celor care văd în Mișcarea Legionară o organizaţie patriotică, creștină și democrată (cu 2-7% mai mulţi decât în 2017).

Per ansamblu, imaginea pozitivă despre evrei a stagnat din 2015, iar în ce privește personalitatea mareșalului Antonescu și activitatea legionarilor, deși imaginea este încă neclară, opiniile despre cele două entităţi tind să devină pozitive, în ciuda faptului că românii le atribuie responsabilitatea pentru acţiuni condamnabile.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro