Mersul lent la persoanele de vârstă mijlocie reprezintă un indicator al gradului de îmbătrânire a creierului, fiind asociat și cu o îmbătrânire accelerată a plămânilor, danturii și sistemului imunitar. Acestea sunt câteva dintre concluziile surprinzătoare ale unui studiu realizat de cercetătorii de la Duke University din SUA.

În mod obișnuit, medicii folosesc viteza de mers a unei persoane pentru a măsura starea de sănătate a acesteia după vârsta de 65 de ani, deoarece ritmul cu care merg oferă indicii despre forţa musculară, dar și despre sănătatea vederii și a plămânilor, precum și date despre rezistenţa coloanei vertebrale și echilibrul pacientului.

Studiul celor de la Duke University a aplicat testul vitezei de mers a 1000 de persoane din Noua Zeelandă, născute în 1970, care au fost urmărite până la vârsta de 45 de ani.

Sănătatea și rezistenţa fizică a subiecţilor a fost evaluată prin testări multiple. Astfel, au fost supuși unor sarcini fizice care au verificat rezistenţa, echilibrul și coordonarea mâinii cu ochiul.

Viteza de mers a participanţilor a fost măsurată în contexte diferite, evaluându-se viteza de mers obișnuită, viteza maximă de mers și viteza mersului asociat cu rezolvarea unei sarcini – în acest caz, recitarea literelor din alfabet.

Pentru a putea măsura cu mai mare precizie îmbătrânirea accelerată, cercetătorii au analizat o varietate de biomarkeri, printre care indicele de masă corporală, raportul talie-șold, tensiunea arterială, nivelul colesterolului, sănătatea dinţilor și gingiilor sau numărul globulelor albe din sânge. De asemenea, în copilărie, subiecţii au fost supuși testelor cognitive din doi în doi ani.

Rezultatele studiului au fost surprinzătoare, afirmă cercetătorii. Participanţii la studiu cu mers mai lent tindeau să aibă un volum mai mic al creierului, o grosime medie inferioară a cortexului cerebral și un număr mai mare de leziuni ale materiei albe, ceea ce înseamnă că creierul acestor persoane arată mai bătrân decât vârsta lor biologică.

Cei care obișnuiau să meargă lent aveau și un aspect mai îmbătrânit. Astfel, un grup independent, format din 8 persoane, folosit pentru a evalua vârsta persoanelor după fotografiile standardizate ale chipului lor, la vârsta de 45 de ani, a avut tendinţa de a atribui vârste mai ridicate celor care se deplasau mai lent.

În plus, sănătatea cardiovasculară, imunitatea și sănătatea dinţilor persoanelor care de deplasau lent a primit scoruri mai scăzute decât în cazul celor care mergeau mai repede.

Cercetătorii cred că măsurarea vitezei de mers de la vârste tinere ar putea reprezenta o modalitate de testare a tratamentelor folosite pentru a încetini îmbătrânirea, constituind totodată un indicator al sănătăţii unei persoane și impulsionând astfel schimbări în stilul de viaţă al subiecţilor încă din perioada în care sunt tineri și sănătoși.

„Medicii știu că persoanele de 70 și de 80 de ani cu un mers lent au tendinţa de a deceda mai devreme decât cei care merg într-un ritm alert, dar acest studiu a acoperit intervalul dintre perioada preșcolară și vârsta de mijloc a vieţii, descoperind că un ritm de mers lent semnalează o problemă cu câteva decenii înainte de bătrâneţe”, a declarat Terrie E. Moffit, coordonatoarea studiului.