Studiu: un singur antrenament intens poate îmbunătăţi memoria vârstnicilor

Chiar și o singură rundă de 20 de minute de exerciţii fizice intense poate provoca schimbări semnificative în modul de funcţionare a creierului, iar schimbările imediate oglindesc rezultatele care vor fi obţinute după trei luni de exerciţiu fizic regulat, potrivit unui studiu preliminar prezentat în martie la întâlnirea anuală a Societăţii de Neuroștiinţe Cognitive.

De-a lungul timpului, o serie de studii au arătat că există o legătură foarte puternică între modul în care ne antrenăm mușchii și sănătatea creierului.

Volumul părţii stângi a hipocampului este mai mare la adulţii care obișnuiesc să facă exerciţii aerobe, a arătat un studiu al cercetătorilor australieni. Hipocampul joacă un rol important în trecerea informaţiei din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată (intervenind astfel în formarea de noi amintiri), precum și în navigarea în spaţiu. Prin urmare, deteriorarea hipocampului la persoanele vârstnice este urmată adeseori de pierderea memoriei și de dezorientare. Exerciţiile aerobice ar putea preveni o serie de probleme legate de îmbătrânire, precum demenţa, într-o perioadă foarte critică, în care un nou caz de demenţă este diagnosticat la fiecare 4 secunde la nivel global.

Deși mult timp s-a crezut că doar exerciţiile aerobice influenţează pozitiv funcţiile creierului, Teresa Liu-Ambrose, profesor la Departamentul de Terapie Fizică de la Universitatea British Columbia, afirmă că un studiu pe care l-a condus în 2012 a arătat că exerciţiile cu greutăţi ameliorează atât memoria, cât și funcţiile executive ale creierului (care includ rezolvarea problemelor și luarea deciziilor) la femeile cu semne de demenţă precoce.

În urma studiului, cercetătoarea are un mesaj pentru seniori și nu numai: „Chiar dacă începeţi să vedeţi semne de afectare cognitivă, creierul încă este capabil să își revină cu o activitate fizică adecvată. Exerciţiile cu greutăţi, chiar și o dată sau de două ori pe săptămână, pot reduce la minimum rata declinului cognitiv și pot schimba cursul bolii.”

Studiul coordonat de neurologul Michelle Voss, de la Universitatea din Iowa, arată că, în cazul vârstnicilor, rezultatele se văd uneori imediat după o ședinţă de exerciţii fizice suficient de intense încât să producă transpiraţie. În plus, rezultatele spun cine va beneficia de o îmbunătăţire a funcţiilor cognitive după 3 luni de antrenament.

Faptul că există similitudini între o singură rundă de exerciţii fizice și câteva luni de antrenament „sugerează că nu trebuie să așteptăm 3 luni pentru a vedea o îmbunătăţire”, afirmă Voss, subliniind că beneficiile pot fi culese zi de zi.

Studiul a urmărit 34 de persoane cu o vârstă medie de 67 de ani, care au efectuat 20 de minute de exerciţii de bicicletă într-un ritm intens, iar la final a constatat că memoria participanţilor era mai bună, iar scanările creierului au arătat că anumite conexiuni dintre diverse regiuni corticale deveniseră mai puternice.

Ulterior, subiecţii au fost împărţiţi în două grupe – una care a petrecut următoarele 3 luni făcând sport de 3 ori pe săptămână câte 50 de minute și una care a făcut doar 3 antrenamente a câte 4 minute pe săptămână. După 3 luni de exerciţiu fizic, ambele grupe au obţinut rezultate similare cu cele obţinute după antrenamentul iniţial de 20 de minute. Dar prima grupă a obţinut rezultate mai bune, per ansamblu, la rezolvarea sarcinilor din cadrul experimentului decât grupa care făcuseră sport doar 12 minute pe săptămână.

Modul în care reacţionează creierul la exerciţiul fizic prezintă variaţii individuale, dar aceasta nu este o veste rea. „Dacă nu funcţionează pentru unii, este bine de știut. Dar putem merge un pas mai departe și să ne întrebăm: Sunt motivele pentru care nu funcţionează modificabile? Și am putea afla acest lucru cât mai repede?”, punctează Voss.

Wendy Suzuki, de la Universitatea din New York, crede că, deși studiul este unul preliminar, exerciţiul fizic poate fi privit ca un veritabil medicament, iar cuvântul-cheie este „personalizare”.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro